‘Dolor y gloria’, filmul cel mai introspectiv al lui Pedro Almodovar

Lansat în cinematografele din Spania, ‘Dolor y gloria’, este filmul cel mai intim al lui Pedro Almodovar în patru decenii de carieră, care prezintă povestea unui realizator melancolic trecut de a doua tinereţe, interpretat de Antonio Banderas, relatează AFP citând mass-media spaniolă, preluat de AGERPRES.

Regizorul spaniol a promis că nu va mai face niciodată un film autobiografic, dar a recunoscut că a privit adânc în sufletul său în acest cel de-al 21-lea film al său – sobru, aproape pudic – în care este vorba despre dragoste, doliu şi împăcare.

„Aveam nevoie de o privire introspectivă, inclusiv asupra părţii mele cele mai întunecate, pentru a o combina cu amintirile cele mai luminoase ale copilăriei mele”, a declarat Almodovar, într-un interviu acordat televiziunii publice spaniole.

Un copil care descoperă că este gay într-un mediu catolic, doi bărbaţi care se sărută tandru pe gură… Lumea sa cea mai intimă este condensată în acest lungmetraj care scanează toate emoţiile şi regretele unei vieţi, fără dulcegării de melodramă.

„Sunt stăpânul povestirilor mele şi îmi impun propriul univers cu mândrie şi aroganţă deplină, iar în universul meu există doi domni în vârstă care se sărută cu pasiune, la scurt timp după ce unul dintre ei îşi regăseşte viaţa alături de soţia şi de copii săi”, a povestit cineastul spaniol ziarului eldiario.es.

Almodovar prinde din noul gustul cadrelor mari, filmării îndeaproape a chipului actriţei sale fetiş, Penelope Cruz, căreia îi conferă un rol impunător, cel al mamei tinere care plânge sub povara grijilor, dar a cărei faţă se iluminează brusc în timp ce spală vasele.

Foto: (c) Kiko Huesca/EPA

Actriţa spaniolă Julieta Serrano, care apare încă din primul său film ‘Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón’ (1980), o interpretează grav pe mama cea vârstnică. Cea care dă instrucţiuni privind propria înmormântare. Cea care insistă, în zadar: „Nu vreau să mă incluzi în niciun film al tău…”

Foto: (c) JOSE MANUEL VIDAL/EPA

La 69 de ani, Almodovar şi-a ales dublura în Antonio Banderas, cu 11 ani mai tânăr ca el. Actorul îi împrumută bogatul păr alb, modul de a se îmbrăca, evitând totuşi orice imitaţie.

„Mi-a luat ceva timp să înţeleg că Antonio este Mastroianni al meu cel mai legitim”, a explicat Almodovar ziarului El Mundo, referindu-se la rolul cineastului depresiv pe care Federico Fellini i l-a încredinţat actorului italian (1924-1996) în filmul ‘8 1/2’ (Otto e mezzo, 1963).

Banderas, actor acoperit de glorie dar împovărat în viaţa sa reală de durerea celor două operaţii pe inimă suferite, reuşeşte să exprime întreaga vulnerabilitate a unui creator izolat în propriul său apartament-muzeu unde „viaţa îşi pierde sensul atunci când nu se mai întoarce”….

Un Banderas care cunoaşte pe dinafară ABC-ul almodovarian, deoarece l-a cunoscut pe regizorul spaniol încă din tinereţe la începutul anilor 80, în plină tranziţie la democraţie după dictatura lui Franco, când a filmat cu el cinci lungmetraje debordând de pasiune, printre care şi ‘!Átame!’.

Foto: (c) Kiko Huesca/EPA

În faţa presei, Almodovar a dorit să corecteze unele puncte ale ficţiunii sale, care nu este întru totul fidelă biografiei sale: nu, la 9 ani nu s-a îndrăgostit de un zidar asemeni personajului din film, deşi acest lucru s-ar fi putut întâmpla, şi nu, drogul pe care acesta îl descoperă, heroina, nu a fost şi al său, el care preferă mai degrabă cocaina.

Mare descoperitor de actriţe, Almodovar îi acordă un spaţiu scurt pe ecran cântăreţei spaniole de 25 de ani care l-a uimit Rosalia, marea revelaţie a anului 2018, cu fuziunea ei de flamenco şi ritmuri urbane: timpul necesar pentru a interpreta o nostalgică ‘copla’, un cântec tradiţional spaniol, pe malul râului unde el a copilărit.

Foto: Pedro Almodóvar / Facebook