Ţesătoarele de la atelierul ARTALASAT din judeţul Dolj au realizat un covor oltenesc de 6 mp (2/3), dedicat Centenarului Marii Uniri, informeazã AGERPRES.
Citește Ultimele Știri
Creaţia oltencelor este prezentată, în aceste zile, la Muzeul Satului din Capitală de către Antoneta Nadu, din Bechet, proprietara atelierului, dar şi ţesătoare şi creatoare de covoare, care a realizat acest model din proprie iniţiativă. Ea spune că acest covor este o ”operă de artă”, care ar vrea să rămână în istorie.
„Acum o jumătate de an, când am realizat ce importanţă are Centenarul pentru istoria noastră şi fiind foarte bucuroasă că am ajuns să trăiesc în această perioadă, că am apucat împlinirea a 100 de ani de la făurirea României Mari, m-am gândit că putem şi noi să apreciem acest secol de istorie prin lucrările noastre tradiţionale, care sunt mai vechi decât Centenarul”, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, Antoneta Nadu.
Culorile folosite de jur împrejur sunt roşu, galben şi albastru, în mijloc este pomul vieţii pe fondul culorii pământului – gri -, care stă deasupra hărţii României, în mijlocul căreia se află doi dansatori stilizaţi cu doi porumbei cu ramuri de măslin deasupra capului.
„Pe acest covor am pus în centru pomul vieţii, acest motiv vechi care are şi semnificaţie religioasă şi care se află pe multe dintre covoarele noastre olteneşti foarte vechi, care se găsesc la Muzeul Olteniei din Craiova, pentru a te inspira şi care sunt minunate. Ne-am gândit să punem şi motivele noastre olteneşti – personaje, păsări, păunul, care este foarte bine stilizat, macul şi spicul de grâu, care se găsesc din abundenţă în zona noastră. În copac am pus şi cocoşii, pentru că aşa trăiau păsările înainte – în copac. Iar harta mi-a fost sugerată de un pictor care trăieşte la Paris – Mircea Cantor. Am pus şi o pereche de dansatori în mijlocul hărţii, care au deasupra capului doi porumbei cu crenguţe de măslin în cioc”, a descris Antoneta Nadu ţesătura.
Covorul a fost lucrat de trei ţesătoare, care au muncit zilnic timp de trei luni.
„La acest covor s-a lucrat destul de greu, pentru că din 10 în 10 cm trebuiau schimbate culorile. Pe margine avem tricolorul – roşu, galben şi albastru, iar culoarea pe care este ţesut pomul vieţii este gri – simbolul pământului (pe pământ trăim, din pământ am fost creaţi şi tot acolo ne întoarcem). Avem o multitudine de flori, de frunze, este un pom mai încărcat, ceea ce până acum nu am făcut (pomul vieţii era mai aerisit). Or, de data aceasta, am impus aceste crenguţe şi flori ca el să fie mai vesel de Centenar decât este de obicei. Eu îl consider o operă de artă, care aş vrea să rămână în istorie, pentru că eu nu am găsit niciunde alţi meşteri care să dea importanţă acestui eveniment”, a mai spus Antoneta Nadu.
Iar ca toată lumea să ştie ce este Centenarul şi de ce a fost ţesut acest covor, deasupra a fost scris, cu fire de lână colorată cu vopseluri naturale, 1918 – 2018. După finalizarea acestui covor, ţesătoarele din atelierul ARTALASAT s-au apucat să mai lucreze unul mai mic, tot pentru Centenar, care are în mijloc o horă cu personaje – Hora Unirii.
În atelierul său, Antoneta Nadu este tot timpul preocupată să creeze noi modele de covoare olteneşti, „cu două feţe”, din motive tradiţionale, în războiul de ţesut pe verticală, în care firele de lână se bat cu furculiţa.
Tehnica de ţesut a covoarelor tradiţionale româneşti, folosită şi în atelierul ARTALASAT al Antonetei Nadu, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, acest atelier fiind dat exemplu şi reprezentând o sursă de inspiraţie pentru Ministerul Culturii în vederea pregătirii documentaţiei.
Foto: Artalasat / Facebook
[the_ad id=”14304″]