Discursul Președintelui României susținut la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut joi, 21 ianuarie a.c., un discurs cu prilejul întâlnirii anuale a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, conform presidency.ro.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

„Domnule Decan al Corpului Diplomatic,
Domnule Ministru de Externe,
Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,

Bine ați venit! Dați-mi voie să încep prin a vă ura «La mulți ani!» precum și împlinirea aspiraţiilor de pace, stabilitate şi prosperitate pentru statele pe care le reprezentaţi.
În urmă cu un an, am afirmat în fața dumneavoastră angajamentele de politică externă ale României, nu doar în termeni de obiective majore, ci și în sensul principiilor de conduită pe care le asumăm. Acțiunile noastre în anul ce tocmai s-a încheiat au fost expresia concretă a acestor obiective și principii.
Prin adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării în iunie 2015, România și-a conturat clar și predictibil cadrul în care operează în materie de securitate națională, dar mai cu seamă s-a definit pe sine ca stat în raport cu propriii cetățeni, în raport cu aliații și partenerii săi internaționali, în regiune și în ansamblul politicii internaționale. România puternică în Europa și în lume, așa cum am intitulat Strategia Națională de Apărare, nu este un deziderat care ne privește doar pe noi, la noi acasă, ci un angajament de politică externă în sine. România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană au fost, sunt și vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României. 
Am afirmat de la bun început că îmi doresc ca România să fie nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune, să-și întărească profilul și să-și consolideze rolul în interiorul NATO și al Uniunii Europene. Organizarea la București a reuniunii care a adus la un loc liderii tuturor statelor europene din flancul estic și care a prefigurat summitul NATO de la Varșovia din vara acestui an, întâlnirile pe care le-am avut cu omologii mei din țările membre ale Uniunii, dar și din vecinătate, au venit în acest sens. Semnarea de către toți actorii politici a Acordului pentru creșterea bugetului Apărării la 2% din PIB până în 2017, cu o primă etapă de creștere deja realizată în 2016, este expresia concretă a aceluiași obiectiv.
În plan intern, am numit 2015 anul recâștigării normalității. Acesta a adus cu sine redescoperirea dialogului, întărirea principiilor statului de drept și independenței justiției, continuarea luptei anticorupție și confirmarea angajamentului pentru mai multă integritate și transparență în spațiul public.
Cred că 2015 a însemnat începutul unui alt mod de a face politică, pe care cetățenii noștri îl doresc și îl așteaptă și care este pe măsura unei Românii cu adevărat puternice. Ne dorim ca anul 2016 să consolideze în viața politică românească virtuţile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilității şi profesionalismului în relaţiile instituţionale. Am convingerea că aceste atribute se vor reflecta și în eficiența acțiunii noastre în plan extern, spre beneficiul cetățenilor României.
În ceea ce privește situația internațională, pot spune că am încheiat un an complicat, marcat de noi ameninţări la adresa securităţii în Europa şi în vecinătate, de riscuri în plan regional și global. Anul 2015 ne-a lăsat teme majore care implică nu doar reconfigurări şi repoziţionări strategice, ci şi raţiuni umanitare. Migrația, terorismul și instabilitatea sunt probabil cele mai vizibile și mai de impact, iar lor va trebui să le răspundem în anul 2016.

Doamnelor şi domnilor,
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esenţial al politicii externe a României. Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securităţii. În virtutea lui, România beneficiază de  sprijin politic şi militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu şi Kogălniceanu și prin exerciţiile comune frecvente.
Am început, de asemenea, să dezvoltăm dimensiunea economică şi investiţională a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, să conturăm o agendă solidă în domeniul securității energetice, precum şi o serie de obiective ambițioase în materie de cercetare, inovare și educație. Extinderea acestora este posibilă pe fondul unui mediu investițional predictibil și al unei funcționări corecte și transparente a instituțiilor statului.
În ceea ce privește profilul său în cadrul NATO, România este astăzi un membru predictibil și apreciat.
Susținem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO. Situaţia îngrijorătoare și marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO.

Doamnelor şi domnilor,
Istoria proiectului european a dovedit că provocările pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt gestionate cu înţelepciune şi în beneficiul întregii Uniuni Europene. Momentele critice și circumstanțele nu trebuie să ne slăbească încrederea în meritele pe termen lung ale acestei construcții. Mă bucur astfel să constat că cetățenii români cred cu tărie în proiectul european.
Ca Președinte, trebuie să spun, totuși, cu sinceritate că aștept mai mult de la funcționarea mecanismelor europene. Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență, mai multă viziune și mai multă strategie. Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice. Europa unită este expresia unei viziuni despre o lume mai prosperă, mai unită și mai aproape de cetățenii săi. Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituțiilor europene, o mai mare coerență, o mai bună planificare și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană.
Principala provocare cu care se confruntă astăzi Uniunea este migrația. Vreau să explic încă o dată poziția României în cazul refugiaților. Ea nu a fost și nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranți în România, ci pune sub semnul întrebării procedura. Cred în principiul că toate statele membre sunt egale, iar o asemenea procedură, oricare ar fi ea, trebuie decisă pornind de la acest principiu, prin dialog și nu printr-o abordare contabilă sau birocratică.
Reafirm faptul că România este solidară cu celelalte state europene și va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaților. Consider totodată că două chestiuni sunt fundamentale în acest sens: acționarea asupra cauzelor care au condus la acest fenomen și un proces de securizare a frontierelor europene, la care România continuă să contribuie semnificativ.
În același context, astăzi spațiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România acţionează deja ca un stat responsabil al spaţiului Schengen și ia parte la construcţia politicii europene de protejare și consolidare a frontierelor Uniunii. Dincolo de circumstanțele prezente, România își menține obiectivul aderării la acest spațiu.
O altă temă importantă pe agenda europeană este cea legată de procesul de renegociere a relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Opinia noastră rămâne neschimbată şi fermă: locul Marii Britanii este înăuntrul Uniunii.
În același timp, orice soluții vor fi găsite în acest proces, ele vor trebui să fie în concordanţă cu prevederile Tratatelor Uniunii, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv libera circulaţie a persoanelor.

Doamnelor şi domnilor ambasadori,
În planul relațiilor bilaterale, ne dorim continuarea eforturilor de consolidare a parteneriatelor strategice sau a relațiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit și Turcia. Vom continua să acordăm o importanță specială relațiilor cu statele vecine, în spiritul bunei vecinătăți și al cooperării regionale.
Un capitol distinct, de consecvenţă, al acțiunii de politică externă a României este Vecinătatea Răsăriteană. Este cunoscut sprijinul pe care România îl acordă eforturilor Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului Estic, pentru realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul european.
România va continua să susțină eforturile politice și diplomatice de soluționare a conflictului din Ucraina, pe baza principiilor integrității teritoriale, independenței și suveranității acesteia și a implementării depline a Acordurilor de la Minsk.
În ceea ce privește Republica Moldova, România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv, să fie puternic implicată în mobilizarea solidarităţii europene, atunci când este necesar, pentru depăşirea dificultăţilor şi menţinerea cursului european. Susţinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de voinţa politică a autorităților de la Chişinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum şi a reformelor ce trebuie să însoțească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, consider că este absolut necesar ca angajamentele asumate de partenerii europeni faţă de Republica Moldova să fie menţinute şi extinse odată cu obținerea de progrese în consolidarea statului de drept. Doresc noului Guvern moldovean mult succes în aceste demersuri!
Tot în plan regional, România tratează cu atenţie permanentă evoluția procesului de stabilizare și integrare europeană în Balcanii de Vest, fiind unul dintre cei mai puternici susţinători ai extinderii Uniunii Europene către statele din zonă și un contributor activ la stabilitatea regională.
În același timp, România va fi în continuare parte activă în diverse formate şi platforme regionale, precum Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Iniţiativa Central-Europeană. Vom susţine proiectele şi iniţiativele din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi vom fi la fel de prezenți în forurile europene şi euroatlantice pentru recunoașterea importanţei strategice a regiunii Mării Negre.

Doamnelor și domnilor,
Anul 2016 va aduce o racordare mai eficientă a politicii externe la interesele economice naţionale printr-o viziune mai integrată privind diplomația economică și comercială.
Un pilon important al acestei dimensiuni îl va reprezenta în continuare promovarea obiectivelor naționale privind securitatea energetică.
De asemenea, ne propunem să continuăm cooperarea deja existentă și să deschidem noi căi de dialog cu spații geografice precum Caucaz, Asia Centrală, Asia-Pacific, America Latină şi Africa, inclusiv cu puterile emergente. Considerăm că sunt create condiţii foarte bune de dezvoltare a Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză.
În zona Orientului Mijlociu, vom avea în vedere în acest an înaintarea către o dimensiune strategică a relației noastre cu Israelul și identificarea unor noi oportunități de cooperare economică şi cu alți parteneri din zonă. Totodată, vom aborda cu mai multă eficienţă proiectele economice planificate cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului.

Doamnelor şi domnilor,
România va fi același partener credibil și predictibil și în cadrul celorlalte organisme internaționale din care face parte.
Vom sprijini îndeaproape în 2016 preşedinţia anuală a Germaniei la OSCE, eforturile de soluţionare a conflictului care afectează Ucraina și găsirea unor forme de dialog şi negociere eficiente în reglementarea conflictelor prelungite, cu deosebire cel transnistrean.
În cadrul Organizației Națiunilor Unite vom continua participarea românească la operaţiunile de pace.
Considerăm că rezultatele Conferinţei de la Paris a Statelor-Părţi la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice reprezintă un exemplu de succes al raţiunii și solidarității puse în slujba binelui comun. De aceea, felicit Franţa, statul iniţiator şi motor al acestui acord şi toate statele care i s-au alăturat.
Țara noastră va avea în acest an o serie de angajamente speciale în plan multilateral, cărora le vom acorda toată atenția. Astfel, România va deține preşedinţia Comisiei Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare. 

Susținem ferm intrarea rapidă în vigoare a Tratatului și așteptăm cu încredere rezultatele Summitului privind securitatea nucleară, care va avea loc la Washington la finele lunii martie.
De asemenea, în acest an României îi revine responsabilitatea de a asigura preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Vom avea în vedere promovarea educaţiei despre Holocaust în statele membre ale alianţei şi în alte state, susținerea cercetării academice în domeniu, precum și identificarea celor mai eficiente mijloace pentru combaterea antisemitismului, intoleranței și extremismului.

Doamnelor şi domnilor ambasadori,
Promovarea și apărarea drepturilor cetăţenilor români din străinătate reprezintă pentru noi o preocupare constantă. Mă refer aici atât la comunităţile româneşti istorice, cât şi la cele formate mai recent. 
Ne dorim ca românii din diaspora să beneficieze de libertatea şi posibilitatea de a-şi păstra identitatea, să se bucure de dreptul de a munci şi de a trăi acolo unde doresc, să beneficieze fără discriminare de rezultatele muncii lor, în acord cu înţelegerile internaţionale aplicabile.
Avem astăzi, pentru prima dată în România, o lege a votului prin corespondență, a cărei adoptare a reprezentat un angajament respectat. Am convingerea că Guvernul și toate autoritățile responsabile vor pregăti cu rigoare și eficiență procesul electoral, atât în aplicarea acestei legi, cât și în sensul organizării unui număr corespunzător de secții de votare în diaspora, astfel încât să fie asigurate toate condițiile respectării dreptului la vot pentru cetățenii noștri din străinătate.
Cred că trebuie spus, în același timp, faptul că preocuparea statului român pentru cetățenii săi din străinătate și angajamentul de a le proteja drepturile nu exclude, ci este complementară cu necesitatea respectării de către aceștia a legilor în statele în care aleg să trăiască și să muncească.

Doamnelor şi domnilor,
Este o frumoasă tradiție ca la fiecare început de an să avem această întâlnire sub semnul prieteniei, încrederii și speranței.
Ca unor prieteni apropiaţi ai României, doresc să vă mulțumesc pentru eforturile pe care le faceți zi de zi pentru consolidarea relațiilor dintre statele noastre și în folosul cetățenilor pe care îi reprezentăm.
Am încredere că vom reuși împreună să facem ca anul 2016 să aducă mai multe împliniri în plan diplomatic și mai multe reușite în obiectivele noastre comune de dezvoltare.
Am speranța ca anul 2016 să fie un an al păcii, al progresului și prosperității pentru fiecare dintre țările noastre. La mulţi ani!”, conform sursei citate.