Destinul ȚĂRII nu este destinul TĂU: E timpul pentru schimbare!

Pe lângă informațiile, știrile și comunicatele pe care le căutăm zi de zi pentru cititorii noștri, mai scriem și câte un articol de opinie pe diverse teme. Așa că, vă invităm pe toți, te invităm pe tine cititorule să lași pentru un moment toate grijile și alte preocupări deoparte și să treci prin filtrul gândirii tale niște puncte de vedere importante, zicem noi. Probabil, unora le vom răspunde fără să ne fi întrebat vreodată ceva sau altora le vom atrage atenția cu o abordare a vieții așa cum nu s-au gândit până acum! Acestea fiind zise, mai degrabă scrise, să purcedem în ale subiectului din acest articol. Dragă cititorule, nu uita că pentru a fi informat și pentru a citi și alte articole interesante, îți recomandăm să te abonezi la buletinul nostru informativ, pentru care îți mulțumim, tuturor vă mulțumim!

Destinul ȚĂRII nu este destinul TĂU: E timpul pentru schimbare!

De ce ne-am trezit acum să vorbim despre destin și cum vine această diferențiere în destinul țării și destinul individual al omului? Pentru a răspunde, putem lua la analiză orice țară și popor dorim din întreaga lume, dar având în vedere evenimentele recente din România, pe lângă alte motive, vrem să ne oprim asupra României și poporului ei.

Ca în multe istorii de țară și de neam, și România are un trecut tumultuos. Nicio invazie, doar diverse apărări de cotropiri și perioade de ocupații și colonizări. România a bifat în trecutul ei și monarhia regală, urmată de regimul comunist. Parcă poporul român a avut mereu de susținut o probă a adaptării rapide la orice ar fi să vină peste el. Pe lângă clasele reduse ca dimensiune și mereu la adăpost, înclinate de unde bătea vântul, poporul român, în mare, a avut datoria morală de a rezista, de a răbda, de a munci pentru a se ridica prin forțe proprii, de a munci și trage în jug pentru a mulțumi pretenții trasate sau pentru a achita datorii de alții calculate. Probabil, paharul poporului român e mereu umplut pe jumătate cu apă, setea fiind mare, e obligat să-l bea, pentru că în cultura lui are o zicală foarte demotivantă, care ar trebui interzisă prin lege: Lasă mă, că se poate și mai rău! Sau mai e una: Decât deloc, tot e ceva!

Suntem total convinși că, dacă veți căuta prin istoria neamului românesc, veți găsi exemple curajoase, posibil pentru unii nebunești, în care unul, român fiind, dă cu paharul de pământ, irosește puținul de apă din el și zice în supărarea lui: Da’ mai lasă-mă, că mi-a ajuns! Pentru mine, pentru noi cei mulți (prostimea) mereu nu e, nu se pot face multe sau e nevoie de mult timp de așteptare pentru orice! Aceste specimene de români primesc titulatura de oi negre în ochii familiei sau în ai societății. Sunt făcuți nebuni și sunt sfătuiți să intre înapoi în turmă, că altfel e de rău. Dar ei nu vor și atunci sunt puși în fața unei alte întrebări care ar trebui, la fel, să fie interzisă prin lege: ȘI CE? CU ASTA CREZI CĂ VEI SCHIMBA TU CEVA? Dialogul cu acest român -oaia neagră- continuă: Și nouă ne e greu, dar ne-am obișnuit. Ce crezi că noi nu am vrut, nu am luptat, am primit și gloanțe și bâte pe cocoașă, dar tu nu vezi că nu ai cu cine?! Nu se poate face nimic, noi am renunțat, renunță și tu, nu te mai chinui, te lupți cu morile de vânt, nu vei rezolva nimic. Ceea ce vrei tu, ce vrem noi -poporul român-, nu se poate face de la nivelul mulțimii (prostimii). Astea ce le vrei tu -popor român- sunt decizii de la nivel de Domni Mari, iar tu ești fără putere, fie că ești muncitor, doctor, profesor sau ai o firmă de unde îți câștigi cinstit pâinea de zi cu zi. Oaia neagră încăpățânată din fire, răspunde în supărarea ei: Eu nu vreau să accept asta și chiar de nu voi schimba nimic, nu voi renunța! Voi face de la nivelul meu tot ceea ce pot să fac. Eu nu îmi asum un destin deja scris, destinul țării nu-i al meu, dacă nu mi-l pot împlini aici în țara mea, mă duc după destinul meu până la capătul lumii, ai înțeles? Destinul ȚĂRII mele nu este destinul MEU: E timpul pentru schimbare!

Astfel, vorbim de o mulțime de români care părăsesc țara ca oile apucate, sătule până peste cap de viața plină de lipsuri și lipsită de perspective. Speriate probabil, adesea, cu lupul cel mare și rău, și-au luat totuși inima în dinți și și-au făcut curaj pentru a se arunca în imensa străinătate cu capul înainte, lăsându-și în urmă, cu inima ruptă franjuri de dor, TOTUL: familie, copii, trecut, profesie, dorințe, planuri, orice. Înainte să ridicați careva glasul și să-i judecați pe românii care pleacă în străinătate pentru a-și căuta un rost în lume, puneți-vă întrebarea nu, DE CE au plecat?, ci DE CE nu am vrut să mai rămână? Probabil, pentru că ceea ce își doreau ei pentru România, ceea ce își doreau pentru ei și familia lor în România le-a fost imposibil de obținut sau interzis.

Așa ajungem la timpul prezent, în care un român a avut curajul să deranjeze pe unii prin acțiunea lui și chiar și-a folosit economiile pentru a le investi într-un monument al rușinii, ironiei, al refuzului de a accepta o realitate lălăită (cântată) vesel prin campanii – VOM FACE!! – și bocită tragic în afara campaniilor electorale, prin același refren: Nu putem face nimic de ăia răi de dinainte / Care au lăsat țara în datorii și cu ele mergem înainte! Nu ne mai chinuim în rime, că ne prind, în decembrie 2019, fix 30 de ani de când alte oi sătule de ceea ce aveau -frig, mizerie, foame, teamă, cenzură, întuneric- au preferat să zică: Îndeajuns, vrem libertate, vrem o schimbare, vrem un viitor mai bun pentru copiii poporului ROMÂN! Au fost gata și au murit pentru asta și ce trist este că dorința lor de 30 de ani încoace încă nu s-a împlinit!

Nu putem înțelege cum de o conducere, de orice culoare politică ar fi, nu poate înțelege și nu se poate forța pentru un viitor mai bun pentru poporul pe care îl conduce. Dacă emigrează toată prostimea, vă veți conduce pe voi ÎNȘIVĂ sau? Nu putem înțelege, să fie de atâta amar de vreme doar vina prostimii pentru prostia ei? Sau mai sunt și alții responsabili pentru destinul unei țări? Pentru că se aruncă vina de la unul la altul, nu putem înțelege cine e responsabil și cine ar trebui să zică: Gata mă, am înțeles mesajul! De mânie vă facem de toate: agricultură rentabilizată, economie puternică, industrie pe mai multe paliere, infrastructură exemplară, sistem de educație performant și ancorat în piața muncii, un sistem pentru sănătate și rețele de spitale performante și așa mai departe.

Mulțumim unui ROMÂN curajos care a dat o palmă meritată întregii conduceri politice și întregii societăți românești, chiar și dincolo de granițele țării, arătând că dacă vrea ceva, obține! A obținut la scară mică, în mod ironic, în mod trist, nu mai contează, are acest român metrul lui de autostradă, dându-le altor români din prostime, dar și din conducerea politică o lecție care rămâne pentru eternitate: Dacă avem Primul Om care a pășit pe Lună, avem și Primul Român care și-a făcut sigur primul metru de autostradă! Acest român a lansat o campanie numită „România vrea autostrăzi #şîeu”, dar să nu uităm că România vrea mai mult decât autostrăzi. E important de amintit că, mulți care la început l-au descurajat, acum îl urmează și îl susțin, într-atât încât mesajul lui a fost auzit de toată Europa și lumea întreagă, oferind o lecție inspirațională și motivantă pentru a nu renunța la ceea ce ne dorim să obținem! Încheiem cu întrebarea: TU CE VREI PENTRU ROMÂNIA??? „România vrea autostrăzi”, noi vrem ca ROMÂNIA să fie sănătoasă, educată, sigură, puternică, cu perspective de viitor, corectă și să promoveze valoarea și meritul în societate și ar mai fi multe de zis.

Context socio-politic:

„România vrea autostrăzi #şîeu” este o campanie iniţiată de omul de afaceri sucevean Ştefan Mandachi. Prin mobilizarea unei echipe de 17 oameni, Mandachi a construit un metru de autostradă la Suceava, într-o singură zi. Ulterior, omul de afaceri a anunţat că, pe 15 martie, începând cu ora 15,00, va întrerupe activitatea timp de 15 minute în întregul lanţ de restaurante pe care îl deţine, în semn de protest faţă de lipsa autostrăzilor din Moldova şi din întreaga ţară. Totodată, el i-a provocat şi pe alţi oameni de afaceri din ţară să-i urmeze exemplul, conform AGERPRES.

Foto: pixabay.com

[the_ad id=”14304″]