Despre criză și felurile ei de manifestare. Un mic ghid pentru a combate criza, de orice natură ar fi

Criza, ce este cu această criză? Dacă întrebăm orice om la întâmplare, să ne explice, în câteva cuvinte, ce știe el despre criză, inevitabil ne va povesti despre criza economică sau financiară, de ce? Pentru că la nivel mondial, încă din 2008, aflăm de peste tot despre criza economică și cum a afectat, în lanț, activitatea economică a multor țări. Poate că, în rândul femeilor, nu doar criza economică ar fi amintită, ci și criza biliară, care dă destul de multe bătăi de cap în căutarea unui remediu.

Cu această mică introducere, pe lângă criza economică sau biliară, vom începe să trecem în revistă diferite contexte în care se vorbește despre criză. Vorbim la modul general, fiecare situație nu tratează și nu se aplică punctual pentru viața cuiva.

Criza de timp, o considerăm cea mai des evocată de oamenii care se plâng mereu că nu au timp, că au prea multe de făcut și niciodată timp îndeajuns, că din diverse motive sunt mereu în alergături și mereu într-o criză de timp.

Criza existențială, se referă la o perioadă de timp din viața omului în care acesta se simte fără direcție, nu își găsește un rost, o cauză pentru care să lupte, se simte demotivat, înfrânt de destin, de viață sau pur și simplu nu reușește să învingă vreo depresie de care nu are habar că îl chinuie.

Criza de conștiință sau criza morală, se referă la acea etapă din viața omului în care se simte la răscruce de drumuri, în sensul că, într-un fel îi dictează un anume principiu de viață, iar condiția familială sau cea profesională sau alta, de altă natură, îl obligă să acționeze total în opoziție cu acel principiu de viață. Această luptă interioară implică încălcarea principiului de viață sau a unui angajament luat în raport cu cineva sau ceva.

Această criză se adaptează la orice situație din viața de zi cu zi, de la nivel individual, de grup, la nivelul unei țări sau chiar continent. Un exemplu îl putem lua din prezent, când, în Europa, auzim acum despre criza imigranților și necesitatea luării unor măsuri urgente.

Despre măsurile urgente care sunt necesare pentru întâmpinarea unei crize, vorbim în prezentarea următoare:

Faza unu – este nevoie ca o situație neplăcută să fie bine analizată și să se identifice dacă reprezintă sau nu o criză.

Faza doi – este nevoie ca, după identificarea unei crize, să ne oferim răgaz să o acceptăm, să ne acceptăm condiția de om care poate să treacă uneori în viață și prin situații neplăcute și de luptă interioară. Cel mai greu în această fază este să acceptăm că și noi putem greși, că putem avea slăbiciuni și că nu suntem perfecți.

Faza trei – este acea fază care, în fața unei situații de criză, scoate ce este cel mai bun din noi. Ne testează adaptarea, puterea de sacrificiu, creativitatea în găsirea unor soluții și tăria de caracter pentru a le implementa pe acele soluții găsite, uneori imposibil de acceptat.

Faza patru – este acea etapă în care identificăm că soluțiile găsite au avut efect și criza trecând, intrăm într-o perioadă de refacere a forțelor și trecem în revistă pierderile suferite sau lecțiile învățate despre viață și noi.

Cu acest mic ghid de întâmpinare a unei crize sperăm să venim în ajutorul multora care se pot afla acum într-un impas. Întrebarea care decurge în continuare este: tu te afli acum în fața unei crize?