Descoperire în peşteri din Spania: Neanderthalienii erau mai ”sofisticaţi” decât se credea

Neanderthalienii au inventat arta cu 20.000 de ani înainte ca strămoşilor lui Henri Matisse şi Claude Monet să le vină ideea să vopsească sau să scrijelească pe pereţii peşterilor forme de bizoni preistorici sau scene din natură, conform concluziei unui studiu realizat recent în Marea Britanie, citat joi de Press Association, preluat de AGERPRES.

Noi dovezi uimitoare din trei peşteri din Spania sugerează că unele dintre cele mai vechi picturi rupestre din lume au fost în mod eronat atribuite lui Homo sapiens. În schimb, ele ar fi opera omului de Neanderthal, hominid dispărut considerat, pe nedrept după cum susţin oamenii de ştiinţă care au realizat acest studiu, mai apropiat de maimuţe decât de omul modern.

Cercetătorii cunosc în prezent că neanderthalienii nu erau oameni-maimuţă. Ei utilizau unelte din piatră şi lemn, purtau haine, îşi accesorizau corpurile şi ar fi putut avea un limbaj complex.

Cea mai recentă descoperire, publicată în jurnalul Science, demonstrează că neanderthalienii erau capabili de o gândire simbolică foarte sofisticată.

Picturile rupestre, realizate cu pigmenţi de culoare roşie şi neagră, constau în grupuri de animale, puncte şi desene geometrice abstracte şi şabloane de palme. Acestea se regăsesc în trei situri, La Pasiega, Maltravieso şi Ardales, situate la o distanţă la circa 700 de kilometri una de alta, în zone diferite ale Spaniei.

Nicicând aceste imagini nu au fost datate cu mai multă acurateţe ca în prezent, datorită unei tehnici inovatoare. Concluziile au fost că desenele au fost realizate în urmă cu 64.000 de ani, cu mult înainte de sosirea primilor oameni ”moderni” în vestul Europei. Singurii ”oameni” care trăiau în acea regiune a lumii la acea vreme erau neanderthalienii.

”Aceasta este o descoperire incredibil de interesantă, care sugerează că neanderthalienii erau mult mai sofisticaţi decât se credea”, a declarat Chris Standish, doctor în arheologie la Universitatea din Southampton, Marea Britanie.

”Rezultatele noastre demonstrează că aceste picturi pe care le-am datat reprezintă, de departe, cea mai veche formă de artă rupestră din lume şi au fost create cu cel puţin 20.000 de ani înainte de sosirea oamenilor moderni în Europa din Africa; prin urmare ele trebuie să fi fost pictate de neanderthalieni”, a adăugat specialistul, unul dintre conducătorii studiului.

Oamenii de ştiinţă au analizat peste 60 de mostre prelevate din picturile rupestre.

Metoda de datare a constat în eşantionarea depozitelor ultra-subţiri de carbon acumulate în timp care conţin uraniu şi thoriu, elementele radioactive ”mamă şi fiică”. Măsurarea nivelurilor relative ale acestora reprezintă un indicator al perioadei necesare pentru descompunerea lor, tehnica fiind mult mai exactă decât metoda tradiţională de datare cu radiocarbon, ce poate conduce la formularea de estimări greşite.

”La scurt timp după descoperirea primelor fosile de neanderthalieni, în secolul al XIX-lea, ei au fost portretizaţi drept brutali, inculţi, incapabili de crearea unor forme de artă şi de comportament simbolic, iar unele dintre aceste păreri persistă şi astăzi”, a declarat profesor Alistair Pike din cadrul aceleiaşi universităţi, coautor al studiului.

”Chestiunea referitoare la cât de mult se asemăna comportamentul neanderthalienilor cu cel al oamenilor este una intens dezbătută. Descoperirile noastre vor aduce o contribuţie semnificativă la această dezbatere”, a adăugat el.

Neanderthalienii au coexistat cu Homo sapiens timp de mii de ani în Europa şi Asia şi se crede că cele două tipuri de hominid s-au încrucişat.

În urmă cu circa 38.000 de ani, neanderthalienii au dispărut, din motive încă necunoscute. Potrivit celor mai importante teorii, ei nu ar fi reuşit să se adapteze la schimbările climatice şi nu ar fi rezistat în competiţia cu Homo sapiens. Sau, din contră, conform altor părerei, au fost ”asimilaţi” în procesul de dezvoltare a omului modern.

”Neanderthalienii au creat simboluri şi locuri semnificative. Arta nu este un accident singular”, a declarat Paul Pettitt de la Universitatea din Durham, un alt coautor al studiului.

”Deţinem exemple din trei peşteri aflate la 700 de kilometri distanţă una de alta şi dovezi că era un obicei tradiţional de durată. Este foarte posibil ca peşteri similare de origine neanderthaliană să existe şi în alte zone din vestul Europei”, a precizat el.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]