Evenimentele recente care au avut loc duminică pe 1 octombrie, cu ocazia referendumului din regiunea Catalonia, au aruncat Spania într-o exemplificare nemeritată, șocantă și nedorită a ceea ce înseamnă democrația în acest stat membru UE. După ce în luna septembrie am asistat la un dialog al surzilor, fără niciun punct de întâlnire, Rajoy, premierul spaniol – referendumul e neconstituțional, ilegal și nu va avea loc, Puigdemont, liderul separatist al Cataloniei – referendumul va avea loc, vom vota, la 6 septembrie, parlamentul catalan a votat o lege pentru organizarea acestui referendum în pofida interdicției sale de către Madrid, argumentând că separatiștii îl reclamă din 2012, a venit și mult așteptata zi de 1 octombrie, data programată pentru referendumul de independență a Cataloniei.
Guvernul Spaniei a anunțat sâmbătă, 30 sept., că poliția a sigilat 1.300 din cele 2.315 școli din Catalonia care fuseseră alese pentru amenajarea secțiilor de votare în cadrul referendumului. Autoritățile centrale spaniole au închis sâmbătă sistemul electronic de numărare a voturilor în Catalonia, în cadrul unor noi eforturi de a preveni desfășurarea, prevăzută pentru duminică, a unui referendum privind independența regiunii, a relatat agenția DPA. După ce o instanță a interzis votul, poliția spaniolă a arestat oficiali catalani, a confiscat broșuri de campanie, a sigilat școli și au confiscat aproape 10 milioane de buletine de vot și vreo 45.000 de convocări pentru reprezentanții în birourile de vot. În plus, 59 de site-uri de promovare sau de informare privind referendumul au fost închise. Și chiar și așa, un referendum declarat ilegal a avut loc, un referendum imposibil de înfăptuit era cât se poate de real.
Poliția națională a fost desfășurată după ce poliția regională catalană nu a închis secțiile de votare în conformitate cu ordinul unei instanțe și a început confiscarea urnelor și a buletinelor de vot pentru referendumul de autodeterminare din Catalonia interzis de justiție. În timp ce poliția intra în forță în unele secții de votare pentru a confisca buletinele și urnele de vot, în alte secții se vota. Ciocnirile între alegătorii furioși și polițiștii înarmați au explodat. Oamenii au fost loviți, împinși, îmbrânciți, luați pe sus pentru a se ajunge la urne. În confruntări, nu au fost excepții, au fost luați la rând tineri, adulți, bătrâni, da! bătrâni, asta în timp ce pe 1 octombrie se sărbătorește, an de an, Ziua internațională a persoanelor vârstnice pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, și cât de nefericită este alăturarea unui bătrân având capul spart chiar de o zi a lui? Foarte neferită este alăturarea, chiar în extrem! Și ca să vorbim tehnic, poliția avea rolul să împiedice votul și să confiște urnele de vot, dar nu a reușit, pentru că în timpul violențelor de la unele secții, în alte secții se vota, cu toate desfășurările de forțe, poliția nu a îndeplinit obiectivul trasat. Deci, violențele au fost inutile pentru a împiedica ceva ce oricum a avut loc. Ca urmare a ciocnirilor între susținătorii referendumului și poliția spaniolă, 844 de persoane au solicitat duminică îngrijiri medicale, potrivit datelor sistemului medical din Catalonia, preluate de AFP.
Folosirea de către poliție a bastoanelor, gloanțelor de cauciuc, „violenței nejustificate” la referendumul interzis de Madrid creează o imagine „îngrozitoare” a Spaniei, a acuzat duminică liderul separatist catalan Carles Puigdemont, citat de DPA și Reuters. Și, din păcate, chiar așa era! În tot internetul, în presa internațională și la diverse televiziuni subiectul de maximă audiență era: Violențe și proteste în Catalonia pe motivul referendumului. Mulți dintre oamenii îngroziți spuneau, asta nu poate fi Spania, dar era! Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a negat duminică seara că în Catalonia a avut loc un referendum pentru independență. Consultarea populară a fost „o parodie a înseși esenței democrației”, a susținut Rajoy, citat de DPA. Referendumul – o parodie a înseși esenței democrației, iar violențele – un atac la democrație, o rememorare nedorită a violențelor de pe vremea lui Francisco Franco.
Dar de ce un referendum ilegal a avut loc? Care este fundamentul?
În 11 septembrie 1714, Barcelona a căzut în mâinile trupelor regale după un lung asediu, iar Catalonia și-a pierdut autonomia, astfel la această dată în regiunea Catalonia se sărbătorește „Diada” din 11 septembrie, ziua „națională” a acestei regiuni mândre de limba și cultura sa.
Inegalitatea finanțării regiunilor este în centrul revendicărilor separatiștilor care conduc Catalonia, regiune de 7,5 milioane de locuitori care se plânge că oferă la bugetul național mai mult decât primește prin finanțări de la stat. Catalonia este astfel puternic îndatorată și are nevoie de Madrid ca garant pentru a se finanța de pe piețe. În joc sunt banii, în jurul cărora s-a construit discursul populist, ne asumăm termenul, deoarece populismul este o practică politică prin promovarea de către un lider/partid a unei atitudini favorabile satisfacerii dorințelor poporului, chiar în detrimentul intereselor reale ale acestui popor! Prin această consultare, cetățenii Cataloniei au „dreptul să aibă un stat independent care să ia forma unei Republici”, a spus Puigdemont, dar nu a spus cu ce preț, care sunt implicațiile economice, juridice, sociale de după independență? În cazul unei monede a Cataloniei, care va fi valoarea ei, putem intui? Investitorii, oamenii de afaceri vor accepta această monedă? În cazul independenței, în afară de a părăsi regiunea, ce opțiuni mai au cei care nu vor independența? S-a ținut cont de acest procent de populație din regiunea de 7,5 milioane de locuitori?
Populația din Catalonia care se declară a fi spaniolă și nu dorește independența se simte neglijată, nedorită și este foarte îngrijorată în privința viitorului, printre aceștia sunt și români, chiar într-o proporție destul de semnificativă.
Ce va urma?
Liderul separatist catalan Carles Puigdemont a afirmat – într-un interviu difuzat miercuri, 4 oct. – că guvernul său se pregătește să declare independența acestei regiuni a Spaniei probabil „la sfârșitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare (n. r. – 9 oct.)”. Executivul catalan a anunțat că urmează să solicite luni parlamentului regional declararea independenței provinciei, în urma rezultatelor preliminare ale referendumului de duminică, potrivit cărora 90% dintre votanți au susținut secesiunea de restul Spaniei. Prezența la vot a fost însă de numai 43%, în condițiile în care majoritatea catalanilor care doresc rămânerea în interiorul regatului spaniol au boicotat scrutinul. Autoritățile de la Barcelona au anunțat că au votat 2,26 milioane din cei 5,34 milioane de alegători, iar 90% din voturi au fost pentru secesiune, precizează Reuters. Acest referendum nu a fost totuși însoțit de niciuna din garanțiile care însoțesc scrutinurile electorale, statul spaniol controlând întreaga infrastructură care i-ar fi permis să prezinte rezultate credibile. Nicio comisie electorală nu a supervizat organizarea, numărarea voturilor nu a fost transparentă, votul nu a fost secret etc.
Tribunalul Constituțional al Spaniei a decis joi, 5 oct., suspendarea ședinței prevăzute pentru luni a parlamentului Cataloniei, în care era așteptată declararea unilaterală a independenței acestei provincii, transmit Reuters, DPA și AFP, citând cotidianul spaniol El Pais. Puigdemont și întregul executiv catalan sunt vizați deja de o anchetă penală pentru „nesupunere, încălcarea atribuțiilor și deturnare de fonduri publice” în legătură cu organizarea referendumului.
Prin urmare, invocarea democrației nu este potrivită pentru un referendum în afara legalității, la care nu au putut avea acces toți posibilii alegători și care s-a desfășurat în condiții de neimaginat, urne ascunse de poliție, votarea pe furiș, deplasarea alegătorului la secții de votare cu buletinul imprimat de acasă, transportarea sacilor dintr-o parte în alta cu buletine gata completate, nu! asta nu înseamnă democrație, înseamnă orice altceva în litera legilor și a Constituției unei țări încălcate, dar nu democrație!
În același timp, democrația nu înseamnă violență! Conflictul politic trebuia rezolvat înainte de 1 octombrie, nu trebuia să se ajungă la dimensiunea unui astfel de scandal politic, Spania nu trebuia aruncată într-o altă nouă criză, iar alimentările și finanțările de la bugetul de stat să fie în așa fel implementate ca, în timp, să nu se ajungă la diferențieri sociale de genul unii trebuie să tragă pentru bunăstarea țării, iar alții pot trăi fericiți până la adânci bătrâneți cu statutul de asistați social. Chiar dacă se evită subiectul de către clasa politică, această discrepanță și inegalitate socială există, deranjează, iar unii au viziunea independenței, indiferent dacă referendumul a fost sau nu legal, cu prețul chiar al unei lovituri de stat, care putea să fie evitată.
Surse consultate: știri tematice AGERPRES
Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304″]