Dem Rădulescu, un reprezentant strălucit al promoţiei marilor actori de teatru şi film

Dem Rădulescu, unul dintre cei mai populari actori de teatru şi film, s-a născut la 21 septembrie 1931, la Râmnicu Vâlcea. A absolvit, în 1954, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti, clasa profesor Irina Răchiţeanu – Şirianu, potrivit site-ului Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, https://www.tnb.ro/, preluat de AGERPRES.

În perioada studenţiei la IATC a jucat, în 1953, în piesele „Ursul” de A.P. Cehov (regia Marţian A. Pop, Irina Răchiţeanu – Şirianu), „Mincinosul” de Carlo Goldoni (regia Marţian A. Pop, Irina Răchiţeanu – Şirianu) şi „Rădăcini adânci” de Arnaud D’Usseau, James Gow (regia Beate Fredanov).

În 1954 a debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti, pe scena căruia a jucat între anii 1954-1989. Dintre zecile de spectacole în care Dem Rădulescu a fost distribuit la Teatrul Naţional din Bucureşti amintim: „Îndrăgostiţii” de Maria Banu (regia Alexandru Finţi, 1954); „Doamna nevăzută” de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); „Doctor fără voie” şi „Căsătoria silită” de J.B.P. Moliere (regia Sică Alexandrescu, Radu Beligan, 1955); „Regele Lear” de William Shakespeare (regia Sică Alexandrescu, 1955); „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (regia Sică Alexandrescu, 1956); „Institutorii” de Otto Ernst (regia Ion Finteşteanu, 1957); „Anii negri” de Aurel Baranga, Nicolae Moraru (regia Sică Alexandrescu, 1958); „Hangiţa” de Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, 1958); „Cei din urmă” de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1959); „Discipolul diavolului” de George Bernard Shaw (regia Alexandru Finţi, 1960); „Poveste din Irkutsk” de Aleksei Arbuzov (regia Radu Beligan, 1960); „Bolnavul închipuit” de J.B.P. Moliere (regia Sică Alexandrescu, 1962); „Adam şi Eva” de Aurel Baranga (regia Sică Alexandrescu, 1963); „Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare (regia Lucian Giurchescu, 1963); „O femeie cu bani sau milionara” de George Bernard Shaw (regia Mihai Berechet, 1964); „Domnişoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu (regia Ion Cojar, 1964), „Enigma Otiliei” de George Călinescu (regia Ion Cojar, 1968); „Travesti” de Aurel Baranga (regia Aurel Baranga şi Victor Moldovan, 1969); „Coana Chiriţa” de Tudor Muşatescu (regia Horea Popescu, 1969); „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu (regia Sanda Manu, 1971); „Simfonia patetică” de Aurel Baranga (regia Aurel Baranga, 1973); „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale (regia Ion Cojar, 1974); „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Jaroslav Hasek (regia Dem Rădulescu, 1975); „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1979); „Ploşniţa” de Vladimir Maiakovski (regia Horea Popescu, 1982), „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Radu Beligan, 1989).

A jucat, de asemenea, pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti (în piesa „Troilus şi Cresida” de William Shakespeare, regia David Esrig, 1965), a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti (în piesele „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Liviu Ciulei, 1972; „Secretul familiei Posket” de Sir Arthur Wing Pinero, regia Valeriu Moisescu, 1986), pe scena Teatrului Mic din Bucureşti (în spectacolul „Zbor de sticleţi” de Dumitru Bobîrcă, regia Dem Rădulescu, 1979), precum şi la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu (în piese ca „Siciliana” de Aurel Baranga, regia Olimpia Arghir, 1971, sau „Fii cuminte, Cristofor” de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1972).

Dem Rădulescu a fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care menţionăm: „Telegrame” (regia Gheorghe Naghi, 1961), „Un surâs în plină vară” (regia Geo Saizescu, 1963), „Politică… cu delicatese” (regia Haralambie Boroş, 1963), „Serbările galante” (regia Rene Clair, 1965), „Gaudeamus igitur” (regia Gheorghe Vitanidis, 1965), „B.D. intră în acţiune” (regia Mircea Drăgan, 1970), „B.D. în alertă” (regia Mircea Drăgan, 1971), „B.D. la munte şi la mare” (regia Mircea Drăgan, 1971), „Veronica” (regia Elisabeta Bostan, 1972), „Astă seară dansăm în familie” (regia Geo Saizescu, 1972), „Veronica se întoarce” (regia Elisabeta Bostan, 1973), „Explozia” (regia Mircea Drăgan, 1973), „În noaptea asta toată lumea e a mea” (regia Alexandru Bocăneţ, 1974), „Comedie fantastică” (regia Ion Popescu-Gopo, 1975), „Premiera” (regia Mihai Constantinescu, 1976), „Războiul Independenţei” (regia Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu, 1977), ”O scrisoare pierdută” (regia Liviu Ciulei, 1977), „Eu, tu şi Ovidiu” (regia Geo Saizescu, 1977), „Aurel Vlaicu” (regia Mircea Drăgan, 1977), „Expresul de Buftea” (regia Haralambie Boroş, 1978), „Saltimbancii” (regia Elisabeta Bostan, 1981), „Grăbeşte-te încet” (regia Geo Saizescu, 1981), „Şantaj” (regia Geo Saizescu, 1982), „Secretul lui Bachus” (regia Geo Saizescu, 1984), „Primăvara bobocilor” (regia Mircea Moldovan, 1985), „Cucoana Chiriţa” (regia Mircea Drăgan, 1986), „Chiriţa în Iaşi” (regia Mircea Drăgan, 1987), „Secretul armei secrete” (regia Alexandru Tatos, 1988), „Harababura” (regia Geo Saizescu, 1990), „Titanic vals” (regia Dinu Cernescu, 1993) şi multe altele.

„Reprezentant strălucit al promoţiei marilor actori de teatru şi film care au ilustrat ultima jumătate de veac a artei spectacolului românesc, de-a lungul carierei, Dem Rădulescu a creat zeci şi zeci de roluri, îndeosebi de comedie, colaborând şi cu Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, jucând în filme, fiind adesea invitat la Radio şi la Televiziune”, se menţiona într-un comunicat al Uniunii Teatrale din România – UNITER şi Uniunii Cineaştilor din România din 11 septembrie 2000.

A fost şi profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti. În 1967 a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, se menţionează pe site-ul https://www.tnb.ro/.

Dem Rădulescu a murit la 10 septembrie 2000 şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, pe Aleea Actorilor. În 2010, i-a fost conferit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea, iar la 27 martie 2016 a fost omagiat şi a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: Facebook