DE CE pleacă atât de mulți români din patria Mamă, România? Ce-i alungă pe români din țară?

Dintr-un bilanț al Ministrul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), prezentat pe 24 iulie 2019, am aflat că numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000, conform datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României şi centralizate de ministerul de resort, după cum a informat AGERPRES.

Potrivit raportului de activitate al MRP, numărul exact al românilor de pretutindeni este greu de estimat întrucât mulţi dintre aceştia nu îşi stabilesc domiciliul legal în ţara-gazdă.

Dintr-un raport publicat în iulie 2019 și preluat de AGERPRES am aflat că, trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Potrivit documentului, intitulat ”Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680 000) şi Spania (573 000).

Dar DE CE pleacă atât de mulți români din patria Mamă, România?
Ce-i alungă pe români din țară?

Tot din raportul denumit ”Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants”, am aflat că, deşi 71% dintre emigranţii români recenţi în această perioadă nu au avut un loc de muncă în anul anterior migrării, această cotă a scăzut în timp. Intenţiile de emigrare în România sunt ridicate, în general, şi în special în rândul tinerilor. Problema oportunităţilor de angajare este principalul motiv pe care românii îl invocă pentru dorinţa lor de a-şi părăsi ţara.

1. LOCUL DE MUNCĂ

Prin urmare, problema principală este cea a locului de muncă, care se poate întâlni, în funcție de caz, sub mai multe forme, prin lipsa oportunităților de angajare pentru diverse promoții de absolvenți, lipsa oportunităților de angajare pentru cei care au doar studii liceale (studii medii), lipsa oportunităților de angajare ai celor supra sau sub calificați, lipsa oportunităților de angajare ai celor trecuți de 40-50 de ani, în condiții în care acest segment de vârstă -40-50 de ani- pentru foarte multe domenii profesionale nu reprezintă vârsta pensionării și este cel mai puțin căutat și selectat pentru ocuparea unui post de muncă.

Pentru problema locului de muncă, mai există un aspect important de luat în seamă! În cazul în care, găsirea unui loc de muncă nu reprezintă o problemă, atunci vorbim despre problema banilor, problema salarizării.

2. SALARIUL MINIM PE ECONOMIE

La nivelul statelor din Uniunea Europeană, salariul minim pe economie este cuprins într-un interval foarte diversificat de valori, de la peste 200 de euro la mai mult de 2.000 de euro pe lună. Conform Eurostat, salariile minime în statele membre ale UE au variat între 286 EUR și 2.071 EUR pe lună, în ianuarie 2019. Unde se situează România? Tot Eurostat semnalează pentru România un salariu minim pe economie de 446,02 EUR pe lună (iul. 2019), iar de exemplu, într-o țară unde oficial sunt peste 1 milion de români rezidenți, vorbim de Spania, aici salariul minim pe economie este de 1.050,00 EUR pe lună (iul. 2019). Pe scala acestor salarii minime la nivel UE, Spania face parte din grupa de vârf, grupa a 3-a, dar este pe ultima poziție, pe prima poziție în grupă fiind Luxemburg cu un salariu minim de 2.071,10 EUR pe lună (iul. 2019). Luxemburg este singura țară care ajunge la borna de 2.000 de euro și chiar o depășește. România face parte din prima grupă, împreună cu Bulgaria, Letonia și Ungaria, nicio țară din această grupă nu ajunge să atingă borna de 500 de euro pentru salariul minim. Această realitate economică din buzunarele românilor îi face pe mulți să își ia inima în dinți și să-și încerce norocul pe piața muncii, în afara țării. Dar trebuie gândită cu multă atenție această decizie, deoarece mirajul câștigului dublu sau triplu aduce costuri lunare ale traiului zilnic pe măsura câștigurilor presupuse. Atenție români, la plecarea din țară câștigurile salariale lunare sunt ipotetice, costurile lunare de întreținere, NU!!! De aici și lupta cu această decizie de pleca sau nu, de a mai încerca ceva prin țară sau nu, dar chiar și așa, românii sunt curajoși și au încredere în potențialul lor, deoarece am ajuns ca popor cu o diasporă românească ca fiind a cincea cea mai mare din lume (conform unui raport OCDE). Și dacă locul de muncă și banii nu ar fi problema, de unde vine impulsul de a părăsi țara?

3. SISTEMUL IMPENETRABIL

Pentru cei sensibili, expresia sistem corupt poate fi prea dură, dar atunci cum își pot croi românii un destin prin țară, dacă nu sunt favorizații unor legături, dacă nu beneficiază de niște contracte frumoase, dacă nu au acces la niște posturi bine plătite și nu sunt recomandați de nimeni?! Cum rezolvăm marea dilemă?! Dacă ești un simplu absolvent, proaspăt ieșit de pe băncile școlii, nu cunoști pe nimeni și nu ai apucat să-ți faci un nume pe piața muncii, că toți cer o experiență care să cântărească greu la dosar, cum faci dacă ajungi să îți depui dosarul pentru un post ofertat, dar care era deja ocupat?! Și nu spunem chiar deloc că în România te poți angaja doar pe pile, cunoștințe și relații (celebrul PCR), nu spunem așa ceva!! Spunem că în România (posibil și în alte țări) există un sistem impenetrabil, în care oamenii simpli nu sunt compatibili și pentru care totul este extrem de complicat atât la angajare, cât și la promovare sau salarizare. Și cum avem prin presa din România că diferiți tineri au ajuns pe posturi principale fără prea multă pregătire, atunci ce perspective își poate seta în minte un tânăr simplu care nu are recomandări și pe nimeni în spate?! Normal, că după atâtea dezamăgiri și locuri de muncă sub pregătirea lui și foarte prost plătite, într-un final, un oarecare tânăr român va lua decizia plecării cu lacrimi pe obraz , făcându-și semnul crucii și cu ce-o fi, o fi! în minte! Dar nu pleacă din țară doar tineri foarte bine pregătiți, ci de toate categoriile sociale și nu doar tineri! Am putea spune că, cei foarte bine pregătiți au creat un ultimul val de exod, pentru că au luptat cu ei înșiși pentru a se convinge că nu e de ei România, oricât ar încerca, iar străinătatea poate nu va fi așa de potrivnică, nu?! Dacă ar fi putut și ei să se așeze la casa lor pe la o vârstă de 30 de ani, poate se mai gândeau dacă pleacă sau nu, dar lipsa unui loc al lor îi face pe mulți să plece din țară în marea căutare destinului.

4. LIPSA ACCESULUI LA O LOCUINȚĂ

Pentru întemeierea unei familii, nu putem să discutăm de chirii în România, la un salariu minim care nu ajunge la 500 de euro, iar chiriile lunare în multe mari orașe pentru un apartament cu 2 camere ajung cu mult avânt la 400-500 de euro. Și la o chirie trebuie adăugate costurile lunare cu utilitățile, hrana, transportul până la locul de muncă, un abonament la servicii de telefonie, nu mai zicem și de Internet. Și dacă apar copiii, nu putem vorbi de asigurarea costurilor cu hrana, despre îmbrăcăminte, încălțăminte, nici atât! Chiar pe motivul banilor, presiunea pe cuplu e atât de mare încât ajung să locuiască într-un apartament cu 2 camere 3 generații din aceeași familie. Și unde mai pot intra în discuție copiii? Sub presiunea neajunsurilor, multe cupluri se destramă sau se segmentează familia prin plecarea unuia dintre ei în străinătate pentru un venit mai mare și pentru întreținerea familiei, ca mai apoi, familia să se reîntregească în străinătate. Dar nu se întâmplă doar așa, sunt cupluri care renunță la tot, la casă, la diverse locuri de muncă bine plătite și cu tot cu ai lor copii își strâng bagajele și pleacă. Păi de ce, veți zice, că doar aveau de toate, nu-i așa? Poate că aveau de toate, dar nu la calitatea sau în cantitatea în care ar fi dorit.

5. LIPSA UNOR SERVICII DE CALITATE

Aici intră tot, dar chiar tot! Aici vorbim de condiții din școli, spitale, transport, servicii de prin instituții și tot ce mai vreți să adăugați. Faptul că ai casă și masă și un loc de muncă bine plătit, nu te poate obliga să accepți fără comentarii că nu ai autostrăzi, că nu ai spitale curate și școli cu încălzire și grupuri sanitare! Și decizia de a părăsi țara e o decizie personală și fiecare are libertatea alegerii, așa cum mulți s-au săturat de România, așa alții s-au săturat de străinătate și de neajunsurile unei noi lumi mai modernizate, care având principii de viață neobișnuite și costuri lunare care tot cresc, an de an, te fac să te gândești bine spre o întoarcere acasă. Pentru că, deși nu pare la prima vedere, în România s-au schimbat extrem de multe în ultimii 30 de ani și în lista acestor schimbări intră și lucruri bune. Surprinzător, nu?! E sănătos să nu ne concentrăm în viață doar pe partea goală a paharului. Bineînțeles că, lista motivelor pentru a părăsi țara poate continua la nesfârșit pentru că ține de experiența de viață a fiecăruia dintre voi, dar am considerat că aceste 5 motive cântăresc greu în luarea deciziei de a părăsi țara.

Pentru cine dorește să împărtășească cum a fost pentru el/ea plecarea din România, vă invităm pe toți să ne trimiteți un mesaj în formularul de Contact sau pe pagina noastră de Facebook Periodico El Rumano. Vă mulțumim și vă dorim toate cele bune!

Referințe: Salariile minime în statele membre ale UE au variat între 286 EUR și 2 071 EUR pe lună în ianuarie 2019, Eurostat: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Minimum_wage_statistics/ro

Surse: Bilanț al Ministrul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) și AGERPRES

Foto: pixabay.com

Acest articol se află sub protecția totală a drepturilor de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe PeriodicoElRumano.es pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere, fără a depăşi jumătate din totalul de caractere, şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii privind dreptul de autor. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor și articolelor publicate pe PeriodicoElRumano.es, vă rugăm să ne contactați.