Statul ar trebui să ofere un exemplu de bune practici şi să îşi facă ”ordine în ogradă”, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, făcând referire la societăţile care au cele mai mari datorii la bugetul de stat, informeazã AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Descarcă aplicația și astfel poți asculta Radio Românul oriunde te-ai afla în Spania și în lume! Radio Românul este: Aproape de Tine!
În contextul inundațiilor fără precedent care au afectat Regatul Spaniei, soldate cu numeroase victime, dispăruți și pagube materiale, cu precădere ...
„În ultimul an, mediul de afaceri şi-a făcut datoria cu brio faţă de bugetul naţional prin rezultatele obţinute de mediul de business. Spun aceste lucruri pentru că avem oarecum proaspăt în memorie, noi, organizând Topul Naţional al Firmelor, am luat ultimele date de la Fisc undeva în luna august, le-am procesat şi deja în ţară au început topurile judeţene şi joi va fi topul naţional. Cifrele au fost mai mult decât îmbucurătoare, în sensul că am avut 846.459 de firme care au depus bilanţul la Fisc, faţă de 802.243. Deci, iată vreo 44.000 de societăţi care au depus în plus bilanţul atins. Iar ceea ce este mai evident, mai spectaculos, este că cifra de afaceri a crescut de la 392 de miliarde de euro la 494 de miliarde de euro. Nu în ultimul rând, şi profitul brut a crescut de la 41,5 la 54,6 doar într-un an de zile. Deci, iată că totuşi mediul de afaceri şi-a făcut datoria faţă de bugetul de stat. Noi, în schimb, am spus întotdeauna şi mai ales după aceste rezultate, pentru că să ai o creştere de cifră de afaceri atât de semnificativă de la un an la altul, ce să vă zic, cred că oricât am produce, orice scoruri am scoate pozitive nu putem să satisfacem apetitul de consum al statului român, apetitul de a cheltui bani publici. De aceea, efectiv n-am înţeles aceste măsuri (de austeritate – n. r.). N-am înţeles foarte multe aspecte şi întotdeauna am spus că statul ar trebui să ne dea un exemplu de bune practici, să-şi facă ordine în ogradă”, a declarat Mihai Daraban, la conferinţa „Măsuri de austeritate vs Mediul de afaceri”.
El a declarat că se referă la societăţile care creează cele mai mari datorii la bugetul de stat, „celebrele CFR Marfă, TAROM, Romaero Băneasa, Unifarm şi multe altele” pentru că acestea sunt firmele cu peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri care „au călcat pe bec”.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
Potrivit preşedintelui CCIR, în România avem 1.042 de societăţi cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, din care 557 au o cifră de afaceri cuprinsă între 50 şi 100 de milioane şi 485 de companii de peste 100 de milioane de euro. Dintre acestea, doar 11% nu fac profit.
„În ăştia 11% îi găsiţi pe jucătorii de care vă spuneam mai înainte şi asupra cărora văd că nu se întâmplă nimic. Rămân aceleaşi sinecuri. Ne-am obişnuit parcă deja să închidem ochii la aceste datorii ale societăţilor de stat care se rostogolesc de la un an la altul. Acum ce-i de făcut? Noi le-am spus înainte guvernanţilor că au deocamdată mai multe fonduri de acţiune înainte să sară la jugulara mediului de afaceri. Una din metode, în primul rând, este chiar la dânşii, pentru că la Ministerul Justiţiei, astăzi, când ne întâlnim noi, când vorbim, sunt 1.206.000 de firme care figurează active şi în funcţiune şi, cum v-am spus mai devreme, au fost 846.459 care au depus bilanţul. Deci, iată o diferenţă de 360.000 de firme care nu depun nimic la Fisc. Noi am semnalat acest lucru cam din 2014, când această diferenţă era de doar 140.000. Am venit după un an şi le-am spus: ‘Oameni buni, vedeţi că s-au făcut vreo 170.000, vedeţi că s-au făcut vreo 200.000, vreo 220.000, vreo 260.000, vreo 290.000’. Nimeni n-a zis nimic. Bineînţeles că am ajuns aici şi ritmul acesta, decalajul va creşte, pentru că nimeni, repet, nu ia absolut nicio măsură în acest sens. Repet, tot ce v-am spus sunt cifrele care sunt pe masa decidenţilor politici. Nu este nimic inventat de Camera de Comerţ a României”, a susţinut Mihai Daraban.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
Referitor la măsurile de austeritate luate, el consideră că Românie trebuia să vină cu măsuri „exact pe dos”.
„De aceea şi noi am venit cu acea celebră reorganizare administrativă a României, pentru că noi am plecat de la celebrul deficit al balanţei comerciale, care a ajuns la 34,1 miliarde de euro la sfârşit de 2022, faţă de 8,7 în 2015. Deci, iată, în 8 ani unde am ajuns. Şi am zis aşa; Domnule, mediul nostru de business este într-o creştere. Se vede, repet, din cifre, vorbim şi de privaţii 100% români. La peste 100 de milioane au crescut, de la 76 la 119, între 50 şi 100 (milioane de euro cifră de afaceri – n.r.) de la 150 la 202. Este o creştere. Ne-ar place să se tripleze de la an la an. La aceste cifre nu ne iese, dar evoluţia este pozitivă. Şi atunci am zis: Domnule, nouă ne trebuie, faptul că devenisem şi am devenit ţară de Black friday, ne trebuie acele capacităţi de producţie care să producă acele obiecte, echipamente care să satisfacă apetitul de consum al românului – pentru că din acest deficit al balanţei de 34,1, doar 1,7 sunt în dreptul stomacului, restul de 32,4 miliarde de euro sunt alte năzbâtii pe care noi le importăm şi le consumăm cu drag. Nu ştiu, cred că fiecare aveţi cel puţin un televizor în casă. Noi nu avem fabrică de televizoare în România. Aveţi aspirator, nu avem fabrică de aspiratoare ş.a.m.d. Deci, anul trecut, de exemplu, am importat de 102,6 miliarde euro versus 98,4 cu un an înainte. Şi atunci am zis: ‘Domnule, statul acesta trebuie să creeze o fiscalitate redusă, predictibilă, pe termen lung, să atragă acele investiţii'”, a explicat şeful CCIR.
În opinia lui Daraban, avantajul forţei de muncă multă şi calificată este de domeniul istoric, iar pe partea funciară „statul român nu mai este în capabilitatea, ca vecinii ungari, să dea cheile unui perimetru de teren, să-şi facă BMW-ul uzină”.
„Noi îi trimitem fie la latifundiarul X, fie la latifundiarul Y să cumpere pământ. Ei bine, investitorii în producţie în general blochează banii în tehnologie, nu blochează banii în teren, aşa cum ne-am dori noi să vindem imediat, easy money, ne-am cash-uit imediat, am vândut un hectar. Mercedesul e proprietar pe teren doar la Stuttgart, BMV doar la Munchen. În rest, oriunde pe planetă, au uzine, acestea funcţionează pe terenuri oferite de autorităţi locale, centrale în toate formele lor, mai puţin în proprietate. Şi, atunci, ca să realizeze aceste lucruri, noi neavând nici acest atu în mânecă, noi, România, neavând atuul cu forţa de muncă multă şi calificată, singurul lucru care ne mai rămăsese era o fiscalitate joasă, predictibilă, pe termen lung. Ei bine, se pare că şi acest lucru a dispărut. Iar lovitura pentru cei peste 50 de milioane de euro – care trebuie spus, contează – lasă de dorit şi vom vedea pe termen cât de scurt că vor fi nişte efecte asupra mediului de business. Unii, probabil care vor putea şi le permite domeniul de activitate vor fărâmiţa societăţile, unii se vor reloca, probabil, care nu pot să facă acest lucru. Dar, uite aşa, statul te împinge uşor-uşor la tot felul de mini-ticăloşii ca să poţi să supravieţuieşti în acest mediu din România”, a atras atenţia Mihai Daraban. Integral pe www.agerpres.ro
Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului sărbătorește 80 de ani de la înființare, aducând o bucată din autenticul folclor românesc ...
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
