Continuarea „Basmului românesc” de către elevii români ai Școlilor de Limbã, Culturã și Civilizație Românească din Villarrobledo, Spania

Cea de-a doua ediție a „Basmului românesc”, proiect al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în care copii români din lumea întreagă scriu împreună o poveste, a poposit și la elevii Școlilor de Limbã, Cultură și Civilizație Românească din Villarrobledo (Albacete, Castilia-La Mancha), Spania, informeazã Institutul Eudoxiu Hurmuzachi.

Citește Ultimele Știri

Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Reuniunea Consiliului JAI din 12 decembrie 2024, conform unui comunicat de presă: „Stimate ...
COMUNICAT DE PRESĂ, 6 decembrie 2024, emis de Curtea Constituțională a României: În ședința din data de 6 decembrie 2024, ...

Cu ultimele forțe, Histor scoase fulgul primit de la Sfânta Miercuri vrând să-l pună la bun adăpost dar, obosit și lipsit de vlagă scăpă fulgul care, ca prin minune, se transformă într-un lac imens și cristalin în care se oglindea albastrul cerului, iar Sfarmă Pietre devenise de îndată stană de piatră străjuind lacul minunat. Histor, uimit de minunile văzute, privind în jur și admirând frumusețea naturii, iată că, deodată, lângă lacul fermecat se ivește un cal slab, răpciugos, cu ochii aproape închiși, suferind și plin de bube. Neîncrezător voinicul privește spre el și îi spune:

              -Sunt istovit de atâta cale și dincolo de acești munți semeți, în spatele  castelului, se află împărăția Căpcăunului, care, cu orice preț vrea să pună mâna pe aceste trei lebede, care sunt foarte importante pentru stăpânul meu. Trebuie să mă grăbesc, dar nu pot pleca fără să dau o mână de ajutor acestui animal istovit. Făcândui-se milă de cal, Histor hotărî să îmbie calul cu apa cristalină și răcoritoare a lacului. Calul însetat bău apă, apoi ridică capul privind spre Histor, se scutură de câteva ori și se transformă într-un frumos armăsar alb, năzdrăvan, cu aripi uriașe și spuse:

              -Urcă-te în șaua mea și voi încerca să te trec peste primejdia ce te paște, om bun și darnic. Uimit de frumusețea și bunătatea calului, Histor nu stătu pe gânduri. Zis și făcut. Se urcă în șaua calului luând lângă el lebedele prețioase, epuizate după lunga călătorie, și purcede la drum spre împărăția de pe Tărâmul celălalt.

            Abia pornise când, deodată cerul s-a înnegrit, făcându-și prezența vrăjitoarea Tirania, stăpâna apelor învolburate și a prăpăstiilor adânci, care, înfuriată venea adusă de un vârtej lăsând în urmă o ploaie deasă și rece, ca de lacrimi, ce acoperea zarea. Tunetele asurzitoare însoțite de fulgere înspăimântătoare și suflarea vântului turbat au făcut ca Histor să scape una dintre cele trei lebede.

              -Calule năzdrăvan, zise voinicul, am pierdut una din comorile mele. Nu pot merge mai departe pentru că, fără una dintre cele trei lebede misiunea mea este în zadar! Neașteptând răspunsul calului și mânat parcă de o scânteiere Histor atinse brâul albastru, amintindu-și de sfatul bunului său prieten, Fluturele Curcubeu.

              Într-o clipită, ca prin minune, întâlnesc în zborul lor o acvilă de munte, mare și frumoasă, cu aripile larg deschise, căzând parcă din înaltul învolburat al cerului, care se grăbi și înhăță cu pliscul uriaș lebăda și o dădu voincului.

             Voinicul îi mulțumește acvilei de munte pentru ajutorul oferit, spunându-i că, dacă va cuteza să îndeplinească misiunea împăratului, aceasta va fi așezată, în semn de recunoștință pentru ajutorul acordat, la loc de cinste pe Tărâmul celor trei Lebede.

            Spunând acestea Histor…

Fragmentul a fost conceput de elevii români Miriam Doboș, Bianca Ștefania Craus, Mihai Iulian, Leca Eusebiu, Constantin Pintilii, Andrea Toni, Roxana Iris Pop, Adrian Daniel Mecinas, Dumitru,Roxana, Isabel Chifor, Sebastian Marian Fărcaș, Alexia Sandor, Raul Sandor, Karina Maria Farkaș, Eusebiu Farkas, Irina Elena Șerban, de la școala IES Cencibel din Villarrobledo (Albacete, Castilia-La Mancha), Spania, care urmează cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească, coordonați de profesor LCCR, Maria Cristina Carpov.

Foto: ieh.ro
[the_ad id=”14304″]