Condiții de ieșire din țară, condiții de călătorie în străinătate pentru cetățenii români minori

Minorii cetățeni români pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în baza articolului 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnata, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de minor, informeazã Poliția de Frontieră.

Poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor – numai dacă este însoţit de o persoană fizică majoră – în următoarele cazuri:

A. Este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate/carte de identitate electronică) și călătorește însoţit de ambii părinţi;

B. Este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate/carte de identitate electronică) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau după caz face dovada decesului celuilalt părinte;

Documente doveditoare ale decesului sunt:

• certificat de deces valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiţiile legii;
• hotărâre judecătorească de declarare a morţii, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;
• comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă.

Nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii părinţi se află în aceasta situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului.

C. Este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate/carte de identitate electronică) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, dacă părintele însoţitor face dovada faptului ca minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

D. Este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate/carte de identitate electronică) şi călătoreşte însoţit de o alta persoană fizică majoră, numai dacă persoana însoţitoare prezintă certificatul de cazier judiciar şi o declarație a ambilor părinţi sau a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat (prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă), a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia, care cuprinde:

• acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate;
• datele de identitate ale însoţitorului respectiv.

Declarația şi certificatul de cazier judiciar, precum şi oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condiţiilor exercitării dreptului la libera circulaţie se prezintă Poliţiei de Frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care se efectuează ieşirea din ţară.

Declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului sau legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul, cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit, în această țară.
Dacă minorul respectiv călătorește în altă țară decât cea în care își are domiciliul sau reședința, însoțit de către un părinte sau un alt însoțitor major, este necesară declarația care să cuprindă acordul părintelui / părinților / reprezentantului legal cu privire la călătoria minorului.

În situaţia în care poliţiştii de frontieră constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 248/2005 pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia.

Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează aceştia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care, nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anunţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabilă minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

În cazul în care, minorul se deplasează în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale, sunt necesare și suficiente documentele emise de instituția organizatoare, din care să rezulte perioada și statul/statele în care se vor desfășura studiile sau concursurile oficiale, însoțite, după caz, de traduceri legalizate, fără a mai fi necesară avizarea documentelor în cauză de către o autoritate administrativă în domeniu.

Dovada domiciliului minorului în țara de destinație se face cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 94/2006, cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, iar dovada reședinței minorului se face cu documente emise de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat.

În cazul în care, destinația călătoriei nu poate fi dovedită prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare pentru întregul parcurs al călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf (n.r. – scrisă de mână) o declarație pe proprie răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului.

Documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență juridică care prevăd scutirea de astfel de formalități sunt exceptate de la procedura de supralegalizare sau aplicare a apostilei de la Haga.

Foto: pixabay.com