Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape procesul de adoptare a Codului Administrativ din România

Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape procesul de adoptare a Codului Administrativ din România, în condiţiile în care această iniţiativă legislativă conţine prevederi importante pentru iniţierea reformei administraţiei publice, negociată şi convenită în contextul condiţionalităţilor ex-ante, notează executivul UE, în răspuns la o solicitare formulată de Agerpres. Proiectul Codului administrativ a fost înaintat Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, după ce luni acesta a fost adoptat de Senat.

Regulamentul UE cere implementarea reformelor necesare ale administraţiei publice ca precondiţie pentru intervenţia ESF (Fondul social european) şi în plus România a adoptat o clauză de autosuspendare, pe baza căreia Programul operaţional (OP) privind Capacitatea administrativă va susţine intervenţiile, după ce serviciile Comisiei vor considera că a fost îndeplinită condiţionalitatea, arată Comisia.

Recomandările specifice de ţară din 2017 subliniază de asemenea necesitatea „adoptării unei legislaţii care să asigure un serviciu public profesional şi independent, prin aplicarea de criterii obiective”, iar raportul din 2018 a apreciat că s-au înregistrat progrese limitate. Comisia este de părere că nu poate fi considerată îndeplinită condiţionalitatea ex-ante deoarece progresele înregistrate în reforma administraţiei publice sunt limitate şi depind de versiunea finală a Codului administrativ.

Deşi recunoaştem angajamentul precedent al Guvernului de a continua implementarea efectivă a reformei administraţiei publice, precum şi progresele realizate, în cooperare cu serviciile Comisiei, rămânem îngrijoraţi în legătură cu ultimele evoluţii şi reculul înregistrat de priorităţile reformei. Cele mai recente amendamente propuse de parlament pentru Codul Administrativ anulează toate eforturile anterioare depuse de guvernul României şi măsurile relevante luate în contextul condiţionalităţii ex-ante pentru administraţia publică, notează Comisia Europeană. Amendamentele propuse periclitează în mod semnificativ eforturile de profesionalizare a serviciului public şi limitează mandatul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, instituţia care s-a aflat în centrul reformei, precizează Comisia.

Întârzierile în reforma serviciului public au totodată un impact negativ asupra capacităţii administraţiei de a profita pe deplin de oportunităţile oferite de fondurile UE, atenţionează documentul.

Executivul european mai aminteşte că, în conformitate cu articolul 19, alineatul (5) şi articolul 142, alineatul (1), litera (e) din Regulamentul UE nr. 1303/2013, eşecul de a pune în practică măsurile de îndeplinire a unei condiţionalităţi ex-ante constituie motiv pentru suspendarea plăţilor către priorităţile din programele vizate. Dimensiunea suspendării trebuie să fie proporţională, având în vedere acţiunile care trebuie întreprinse şi fondurile riscate.

Avem încredere că textul final al Codului Administrativ va reflecta angajamentele convenite de guvernul român, strategiile naţionale relevante şi Programul naţional de reformă adoptat în aprilie a.c., conchide Comisia.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]