Colecția etnografică Marius Matei este prezentată în exclusivitate în Spania cu ocazia Zilei Universale a Iei

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, Institutul Cultural Român de la Madrid prezintă în exclusivitate unele dintre cele mai vechi și valoroase piese din „Colecția etnografică Marius Matei”. Colecția etnografică Marius Matei este una dintre cele mai mari din România. Colecția numără peste 1000 de piese ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Colecția cuprinde costume populare din Banatul de câmpie specifice mai multor subzone etnografice, salbe de argint, piese de cojocărit, și alte piese fastuoase brodate în fir de aur și argint, informează Institutul Cultural Român.

Autorul acesteia, etnograful Marius Matei, a ales douăzeci și unu de ansambluri vestimentare și podoabe de aur și argint purtate de femei la zile de sărbătoare, de o valoare excepțională, datând de la începutul anului 1900.

„Povestea Iei românești este una milenară, având o istorie foarte veche, asemenea neamului românesc. Originea acestei piese nu poate fi stabilită cu exactitate, în schimb simbolurile dispuse pe ea sunt regăsite pe vasele ceramice ale Cucutenilor, o cultură veche de șase milenii. În trecut, cămașa avea mai mult decât o semnificație estetică, ea fiind plină de simboluri magice menite să ferească purtătorul de spiritele rele sau farmece.

Fiind considerată ceea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, Ia a fost foarte multă vreme învăluită în anonimitate. Putem afirma că aceasta a început să fie prezentată lumii odată cu picturile lui Henri Matisse, mai exact cu portretul fetei în opera intitulată sugestiv Ie românească alias La blouse roumaine, devenită deja un simbol identitar pentru teoriile etno-folcloriste academiste de la finele secolului al XIX-lea, conform cărora arta folclorică este o artă a arhetipurilor universale pentru câștigarea identității.

Ajungând mai aproape de epoca noastră, regăsim Ia românească și pe podiumurile marilor case de modă. Cel care a dat startul a fost celebrul designer Yves Saint Laurent. În 1981, acesta lansează o colecție inspirată de cunoscutul tabloul al lui Matisse, colecția purtându-i numele – La Blouse Roumaine. În anii următori, au urmat alți mari designeri precum Jean-Paul Gaultier, Oscar de la Renta, Carolina Herrera și Prada care au lansat colecții plecând de la modelul iei românești.

Este important de menționat faptul că în Banat, spre deosebire de restul țării, Ia a fost mereu însoțită de fustă sau poale, cusute cu același model. Cele două piese formează un ansamblu vestimentar unitar și nu sunt purtate niciodată separat una de cealaltă. Dispunerea modelului pe mâneci este pe orizontală, iar modelul este multiplicat pe întreaga suprafață a piesei vestimentare. În general, motivele sunt geometrice și mai rar zoomorfe, dar întotdeauna sunt dispuse simetric, atent echilibrate compozițional.

Putem concluziona, cu reală bucurie, faptul că Ia românească este mereu actuală! Aceasta, indiferent de zona de proveniență, este una din ultimele mărturii de autentic rămasă pentru generațiile viitoare”, declară muzeograf-etnograf Marius Matei pentru ICR MADRID.

Descrierea pieselor din colecție:

1) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1900.

2) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1870.

3) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj.

4) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1915.

5) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1918.

6) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Sânnicolau Mare, Începutul secolului al XX-lea.

7) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Sânnicolau Mare, Cca 1920.

8) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1933.

9) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1934.

10) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1935.

11) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1933.

12) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Buziaș, Cca 1930.

13) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Buziaș, Cca 1945.

14) Ansamblu vestimentar de sărbătoare,

Subzona etnografică Buziaș, Cca 1945.

15) spate | Prosliuc / vestă de sărbătoare pentru femei,

Subzona etnografică Buziaș, Datare: 1913.

16) față | Prosliuc / vestă de sărbătoare pentru femei,

Subzona etnografică Buziaș, Datare: 1913.

17) fragment | Tulbent / găteala capului pentru femei,

Subzona etnografică Timișoara, Datare: primul sfert al secolului al XX lea.

18) Catrină de mireasă cu bani,

Subzona etnografică Lugoj, Cca 1920.

19) Opreg (piesă care substituie cea de a doua catrință din spate),

Subzona etnografică Buziaș, Datare: primul sfert al secolului al XX lea.

20) Tubent de bani | acoperitoare de cap pentru mireasă specifică subzonelor etnografice Deta-Ciacova și Timișoara, Datare: 1924.

21) Petec de opreg cu bani (este un fragment dintr-o piesă care substituie cea de a doua catrință).

Mai multe informații:

Marius Matei (n. 1984) este în prezent muzeograf la Muzeul Satului Bănățean Timișoara și doctorand la Facultatea de Arte și Design la Școala Doctorală în domeniul Artelor Vizuale din cadrul Universității de Vest Timișoara. Colecția sa etnografică a fost prezentată în cadrul a numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Foto: copyright Colecția Etnografică Marius Matei
Sursa: Instituto Cultural Rumano Madrid/Institutul Cultural Român de la Madrid – Facebook