Cum s-a sărbătorit până acum 1 aprilie? Lista păcălelilor intrate în istorie și originea acestei zile speciale

1 Aprilie, ziua păcălelilor, a devenit deja tradiționala zi în care ne permitem să glumim și sa facem mici farse prietenilor și celor dragi, pentru a le smulge un zâmbet sau chiar hohote de râs. Prezentăm o cronologie a celor mai tari păcăleli din istorie.

Originea acestei zile speciale, celebrată de mai multe secole în diverse culturi, este controversată şi învăluită în mister, însă se pare că totul ar fi început în secolul al XVI-lea, odată cu trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, moment în care s-a decalat începerea noului an și mulți oameni obișnuiau să-și ofere cadouri de 1 aprilie. Cadourile au devenit glume, apoi veritabile stratageme pentru păcălirea rudelor şi a prietenilor. Românii serbau, începând cu 25 martie, Hilaria – echinocţiul de primăvară şi renaşterea naturii.

Cea mai veche referire la Ziua Păcălelilor pare a fi, potrivit Museum of Hoaxes, un fragment dintr-un poem flamand din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie.

În 1 aprilie 1906, publicația Wichita Daily Eagle își anunța cititorii că un val înalt de trei metri se îndreaptă spre oraș pe râul Arkansas. Mai mult, cititorii erau informați că din direcția opusă valului vin zeci de mii de broaște, care migrează în amonte. Potrivit ziarului, cele două forțe urmau să se întâlnească în dreptul orașului, la ora 10.00 dimineața. Câteva mii de oameni s-au adunat pe malul râului să privească bizarul eveniment, având nevoie de câteva ore pentru a-și da seama că totul fusese o păcăleală.

Nu doar cititorii sunt păcăliți de 1 aprilie, ci și jurnaliștii. De exemplu, pe prima pagină a prestigioasei publicații ”New York Times” din 3 aprilie 1923 a fost inclus un articol despre o nouă armă inventată de ipoteticul cercetător sovietic Figu Posakoff. Articolul precizează că dispozitivul ”adună energia latentă din atmosferă și poate manipula cu ușurință orice obiect, indiferent de greutatea acestuia”. Jurnaliștii au mai scris că invenția va oferi Uniunii Sovietice superioritatea militară asupra celorlalte națiuni. După ce și-au dat seama de greșeală, jurnaliștii new-yorkezi au scris că ”știrea ar fi fost importantă dacă ar fi fost și adevărată”. Era, de fapt, o păcăleală de 1 aprilie publicată de ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung, iar New York Times a căzut în capcană. ”LA Times” și alte publicații majore aveau să facă aceeași greșeală în lunile următoare, preluând știrea fără să o verifice.

Neveste pentru Liechtenstein. Micuțul ducat din Europa a fost ținta unei farse de 1 aprilie în 1928, când publicația Berliner Illustrirte Zeitung a anunțat că Liechtenstein nu mai dispune de femei, majoritatea fiind plecate la muncă în Elveția și Austria, iar liderii de la Vaduz au decis să importe mirese pentru a preveni depopularea. Când știrea a ajuns în Liechtenstein, puțini au considerat-o amuzantă, mai ales că fotografia care însoțea farsa arăta cum trei femei supraponderale erau descărcate dintr-un vagon de marfă. Guvernul din Liechtenstein a catalogat incidentul drept ”încă o dovadă a lipsei de umor a germanilor”.

O altă păcăleală care n-a ieșit tocmai cum se așteptau autorii a avut loc la Eindhoven, în Olanda. Pe prima pagină a ziarului Eindhovens Dagblad din 31 martie 1947 era scris în litere mari: ”O zi neagră pentru Eindhoven!” Știrea spunea că orașul va fi distrus a doua zi (1 aprilie) de o ”ceață atomică” produsă în urma unui accident care a avut loc la fabrica Philips. Cu toate că tonul articolului era extrem de amuzant, oferind fel de fel de sfaturi fără sens cititorilor în fața cataclismului, mulți dintre ei au citit (n.r. – cum se întâmplă în multe cazuri) doar primele rânduri și au intrat în panică. Mii de oameni au încercat să părăsească orașul, iar situația a fost calmată doar după ce primarul a intervenit radiofonic și a anunțat că totul a fost o farsă. Incidentul este în continuare de notorietate în Olanda.

”Aftenposten”, cel mai popular ziar la Norvegiei, a anunțat pe prima pagină a ediției din 1 aprilie 1950 că principala companie viticolă a țării a primit un transport de vin, însă nu dispune de suficiente sticle pentru a-l depozita. Cititorii erau informați că, timp de o zi, pot cumpăra vin la 75% din preț, cu mențiunea că trebuie să își aducă propriile recipiente la magazin. Articolul preciza că surplusul de vin poate fi transportat și cu găleți sau oale. La primele ore ale dimineții, sute de norvegieni se așezaseră deja la coadă la magazinele companiei viticole. Gălețile aduse de cei dornici să facă o afacere au fost lăsate pe străzi, la scurt timp după ce totul s-a dovedit a fi o farsă.

În 1957 reputatul post de televiziune britanic BBC a difuzat un reportaj detaliat despre recolta foarte bună de spaghetti din livezile de arbori de spaghetti din Elveția. Reportajul au avut un succes uriaș, sute de telespectatori au sunat la redacție întrebând cum ar putea obține și ei un copac de spaghetti să-l planteze în curte.

În 1962 la postul național de televiziune suedez doi fizicieni au explicat audienței cum își pot face singuri televizoare în culori dacă întind un ciorap de damă, de nailon, peste ecran. Ei au descris în termeni științifici cum are loc refracția luminii în fibrele de nailon, exact ca-n tubul catolic al televizoarelor în culori. A urmat un val de reclamații furioase din partea telespectatorilor dezamăgiți că metoda n-a funcționat.

Postul național de radio din Elveția și-a întrerupt programul în 1 aprilie 1967, anunțând că astronauții americani au ajuns pe Lună. Au urmat ore întregi de emisie regizată, interviuri cu experți și corespondențe din lumea întreagă. Atât de credibilă au fost relatările jurnaliștilor elvețieni, încât autoritățile americane din ”Țara cantoanelor” au început să sărbătorească. Postul de radio a anunțat că astronauții se vor întoarce de pe lună în aceeași seară, dar și că nava lor poate fi observată cu ochiul liber din zonele slab luminate, din afara orașelor. Mii de elvețieni au plecat din orașe pentru a observa evenimentul istoric, iar compania de transport feroviar a fost nevoită să-și suplimenteze trenurile. Aveau să mai treacă, însă, încă doi ani până când americanii să ajungă pe Lună.

În 1976 un reputat astronom britanic a explicat la Radio BBC 2 că din cauza unei alinieri istorice între planetele Pluto, Jupiter și Terra, gravitația pe pământ urmează să fie redusă în mod semnificativ. Astronomul le-a cerut ascultătorilor ca fix la 9:47 să sară ca să experimenteze imponderabilitatea la ei acasă. Liniile telefonice s-au umplut ulterior de ascultători care au descris convingător ca au simțit reducerea gravitației exact la ora precizată.

În 1 aprilie 1980, departamentul internațional al BBC a anunțat că faimosul ceas Big Ben va renunța la afișajul tradițional și va deveni digital. Știrea furniza numeroase detalii nostalgice despre celebrul orologiu, iar spre finalul materialului, jurnaliștii britanici anunțau că limbile ceasului vor fi donate primilor ascultători care îi contactează. Primul apel a venit de la un pescar japonez care se afla în mijlocul oceanului Atlantic, însă au urmat alte sute de telefoane, date de englezi furioși că simbolul național va fi schimbat. BBC și-a cerut scuze pentru farsă, pe care puțini au considerat-o amuzantă.

Englezii de la ”Daily Mail” au scris în numărul din 1 aprilie 1981 despre un maratonist japonez, pe nume Kimo Nakajimi, care s-a înscris la maratonul din Londra, însă, din cauza unei greșeli de traducere, a înțeles că trebuie să alerge 42 de zile, nu 42 de kilometri. Potrivit tabloidului, japonezul încă aleargă pe străzile din Anglia, hotărât să termine cursa. Mai mulți cititori au sunat la redacție spunând că l-au observat pe Nakajimi alergând, adăugând însă că n-au reușit să îl oprească.

În 1998 lanțul american de fast-food Burger King a publicat reclame în toate marile ziare pentru a anunța că a pus în vânzare hamburgerul pentru stângaci, în care toate ingredientele și condimentele sunt rotite cu 180°, astfel încât se poată bucura de ele în mod corect și stângacii. S-au format cozi mari. Clienții voiau să se asigure că primesc hamburgerul corect și că nu se încurcă comanda lor – hamburgeri pentru stângaci livrat dreptacilor.

Tot în 1998, într-un jurnal științific din statul american Alabama a apărut un articol în care se relata că Parlamentul urmează redefinească valoarea numărului PI de la 3.14159 etc la 3, la cererea bisericii că să fie de acord cu valoarea precizată în biblie.
Parlamentul local a fost inundat de telefoane furioase ale alegătorilor care au cerut deputaților să lase pe PI în pace.

Pinguinii zburători. BBC a anunțat că o echipă pe care o trimisese în Antarctica pentru a filma un documentar a surprins momentul în care mai mulți pinguini și-au luat zborul. Clipul a fost publicat pe internet în 1 aprilie 2008, devenind rapid extrem de popular. Știrea menționa că pinguinii au început să migreze mii de kilometri și că își petrec iernile sub soarele tropical.

În 2013 armata americană a anunțat că începe să înroleze și pisici, nu doar câini, în rândul trupelor speciale. Anunțul publicat în Jurnalul Oficial al armatei preciza că se caută contra cost pisici sănătoase, agile şi capabile să sară cel puțin 2 m și jumătate înălțime, care vor fi folosite și antrenate să zgârie, să muşte şi să scuipe inamicii. S-au format cozi imense la centrele de recrutare cu proprietari dornici să-și înroleze pisicile în armată, conform sursei citate.

Și dacă toate aceste păcăleli nu v-au adus nici măcar un zâmbet, încercați să nu râdeți la vizionarea acestui videoclip 🙂 Noi nu am reușit :))))