Ce dă Europa României şi cât de mult aduce România Europei?

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat miercuri, în contextul manifestărilor prilejuite de lansarea consultărilor cetăţeneşti privind viitorul Europei, că românii uită de multe ori de contribuţia „extraordinară” pe care ţara lor o aduce Uniunii Europene, informeazã AGERPRES.

„Este o zi în care poate ne amintim, în caz că am uitat, fiecare că nu suntem numai români, ci şi europeni, că patria noastră nu e numai România, ci şi Europa şi că avem drepturi şi obligaţii, nu numai ca români, ci şi ca europeni. Anul acesta e unul mai special, pentru că este şi anul Centenarului, deci cu atât mai mult spunem: ‘La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!’. Este şi anul european al patrimoniului cultural şi mă bucur că reuşim să descoperim tot mai mult acest patrimoniu comun pe care îl avem, şi mai ales contribuţia pe care România şi-o aduce la Uniunea Europeană. Suntem învăţaţi, când vorbim despre Europa, să vorbim despre bani, despre ce ne dă Europa, despre cum am vrea mai multe de la Europa şi uităm cât de mult aduce România Europei. În calitatea mea de reprezentant al CE, în numele Europei, vreau să mulţumesc tuturor şi să mulţumesc României şi românilor pentru contribuţia extraordinară pe care o aduc Europei”, a precizat ea.

Angela Cristea a subliniat importanţa coeziunii în cadrul UE, pentru a reduce acele decalaje care, din când în când, îi fac pe români să se simtă „cetăţeni de categoria a doua”.

„Cortina de fier a căzut demult. România a progresat enorm în aceşti ani, continuă să progreseze, are cel mai mare nivel de creştere economică din UE, deci chiar suntem acum, cu toţii, cetăţeni europeni de un singur rang”, a mai declarat ea.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a vorbit despre mesajul pe care îl promovează România, în perspectiva viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene.

„Ne dorim ca Europa, într-adevăr, să fie mai conectată cu cetăţenii, pentru a răspunde aşteptărilor lor, dar şi pentru a veni cu politici şi proiecte concrete, care aduc beneficii reale în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor”, a spus el.

Alina Bărgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, a declarat că UE reprezintă „cea mai importantă garanţie de prosperitate”, dar şi că lumea se confruntă în această perioadă cu schimbări economice, sociale, demografice şi tehnologice.

„Cred că UE întâmpină aceste tipuri de metamorfoze cu două suferinţe de care cred că ar trebui să fim conştienţi. În primul rând, un tip de nostalgie – există o nostalgie că putem reveni la o perioadă pre-criză, la o perioadă pre-tehnologie, la o perioadă pre-Facebook, la o perioadă pre-dezinformare. Cred că e vorba de o nostalgie. Altă posibilă suferinţă este aceea de wishful thinking. (…) Părerea mea şi de cetăţean, şi de profesor este aceea că, în primul rând, UE ar trebui să depăşească aceste două suferinţe, mai ales această nostalgie pre-revoluţia digitală, (…) ar trebui să vină cu un nou Plan Marshall, care să garanteze prosperitatea, cu un nou contract privind tehnologia şi cu un nou contract social, prin care să se reconstruiască încrederea între cetăţeni şi elite şi inclusiv încrederea între statele membre”, a spus ea.

Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene şi Institutul European din România (IER), a organizat miercuri conferinţa de lansare a consultărilor cetăţeneşti privind viitorul Europei. În urma conferinţei, marcarea Zilei Europei a continuat pe platoul din faţa Centrului Infoeuropa/BCU, cu un spectacol de muzică şi dans susţinut de elevi, dar şi cu ateliere dedicate promovării valorilor europene.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]