Câți români au plecat la muncă în străinătate, în ultimii 10 ani?

În ultimii 10 ani, 3,5 – 3,6 milioane de cetățeni ai României, un procent de 35% din populația activă, a plecat la muncă în străinătate, a declarat, la Satu Mare, consilierul de stat Borbely Laszlo, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, informează AGERPRES.

Acesta a demarat miercuri, la Satu Mare, consultările cu autoritățile locale în vederea revizuirii Strategiei de Dezvoltare Durabilă, urmând să se deplaseze în mai multe județe pentru a discuta cu reprezentanții instituțiilor publice în vederea identificării unor soluții la problemele societății.

„E o premieră, pentru că e primul județ unde vin, în teritoriu. S-a înființat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, pe lângă primul ministru, un departament pentru dezvoltare durabilă în luna mai. (…) E vorba despre Agenda 2030, care a fost adoptată pe Agenda ONU 2015 și pe care, în mod voluntar, fiecare țară trebuie să o implementeze. Sunt 17 obiective, de fapt tot ceea ce există într-o societate este cuprins în aceste 17 obiective. Din România, conform datelor ONU, după Siria, unde este război civil, în ultimii 10 ani, au plecat cei mai mulți în afară, să lucreze, evident, în Uniunea Europeană, dar și în altă parte, 3,5 — 3,6 milioane de cetățeni, care înseamnă cetățeni activi, 35%. Deci 35% din cetățenii activi din România, în momentul de față, lucrează în străinătate. Trebuie să analizăm, evident, sunt multe cauzele acestei emigrări, dar sunt și probleme sociale și economice, de toate felurile. Din 2009 până în 2015, au plecat din România 28.000 de asistente medicale și 14.000 de medici”, a declarat Borbely.

Potrivit acestuia, o altă problemă este speranța medie de viață, care în România este sub media europeană.

„Speranța medie, care e destul de înaintată în Uniunea Europeană, față de București, în Satu Mare, și la femei și la bărbați, e cu 4 ani mai mică. La Satu Mare, speranța de viață la bărbați e de 69 de ani, la femei de 76 de ani. Aceste lucruri trebuie analizate, dar trebuie să fie cineva care să coordoneze și de aceea s-a înființat acest departament și de aceea am această primă întâlnire cu cei din teritoriu, cu acele instituții pe care trebuie să le informez ce dorim, pornim revizuirea strategiei de dezvoltare durabilă. România are din 2008 o strategie de dezvoltare durabilă, dar care, din varii motive, n-a fost o analiză foarte amănunțită. Noi ce trebuie să facem? Să revizuim strategia, să avem indicatori statistici și pe baza acestora să încercăm, prin proiecte guvernamentale, toate instituțiile să înțeleagă cât de important e să schimbăm mentalitatea cetățenilor”, a mai spus Borbely.

Borbely consideră că o altă problemă a României este risipa de alimente, conform statisticii prezentate anual fiind aruncate 2,2 milioane tone de alimente, în condițiile în care unele persoane nu au ce mânca.

El speră ca într-un an strategia să aibă toți indicatorii și să poată fi adoptată.

„Este o primă ședință de informare. Am dori să se formeze nu neapărat nuclee de oameni care să priceapă ce înseamnă dezvoltarea durabilă și să fie de fapt promotorii acestui concept, dar ar fi bine, și asta o să propunem prin memorandum la Guvern, și la nivelul instituțiilor centrale mai ales, dar și locale, să fie desemnați oameni care trebuie să învețe, să aibă acest concept holistic, cum e la modă, adică să aibă o viziune și la nivelul unui oraș, la nivelul unui județ să vină cu unele soluții care țin și de partea tehnică, pentru că trebuie să faci studii și să prezinți aceste date, dar să pornim o mișcare, să avem o masă critică de acei oameni, politicieni, de la instituțiile statului, ONG-uri, să pornească o mișcare de aceasta care să pornească pentru o societate benefică”, a mai spus Borbely.

Următoarea întâlnire programată este cu autoritățile din Zalău.

Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304″]