Care sunt riscurile? Unul din trei utilizatori de internet este copil sau adolescent sub 18 ani, la nivel mondial

Unul din trei utilizatori de Internet, la nivel mondial, este copil sau adolescent sub 18 ani, în timp ce tinerii între 15 și 24 de ani reprezintă grupul de vârstă cel mai bine conectat, arată rezultatele studiului UNICEF ‘Starea Copiilor Lumii 2017 – Copiii în lumea digitală’, prezentat luni într-o conferință de presă organizată la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), informează AGERPRES.

Conform documentului, tot la nivel mondial, 71% dintre utilizatorii de internet copii sau tineri se află în mediul online, comparativ cu 48% din populația totală.

De asemenea, există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele țări, copiii sub 15 ani au aceleași șanse de a utiliza internetul ca și adulții peste 25 de ani.

„Telefoanele inteligente alimentează o ‘cultură a dormitorului’ (bedroom culture), pentru mulți copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat și mai puțin supravegheat. Tehnologiile digitale oferă copiilor oportunități de învățare și educare, în special în regiunile izolate și în situații de criză umanitară. De asemenea, tehnologiile digitale le permit copiilor să acceseze informații privind problemele cu care se confruntă comunitățile lor și le pot facilita implicarea în rezolvarea acelor probleme. Tehnologiile digitale pot oferi oportunități economice, asigurând tinerilor acces la cursuri de formare și la servicii de corelare a cerințelor angajatorilor cu abilitățile tinerilor care doresc să se angajeze, creând totodată noi tipuri de muncă. Pentru a accelera procesul de învățare, tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) în învățământ trebuie să fie dublată de formarea cadrelor didactice și de abilități pedagogice puternice”, reprezintă o altă serie de concluzii cuprinse în raportul de specialitate.

Raportul UNICEF relevă, totodată, că aproximativ 29% din tineretul lumii (aproximativ 346 de milioane de persoane) nu sunt online, dintre aceștia tinerii africani fiind cel mai puțin conectați. În plus, circa 60% dintre acești tineri nu sunt conectați online, comparativ cu doar 4% dintre tinerii europeni.

„Decalajele digitale reprezintă mai mult decât o chestiune de acces. Copiii care se bazează mai mult pe telefoanele mobile decât pe calculatoare pot beneficia doar de o experiență online de nivel secundar, iar cei care nu au competențele digitale necesare sau care vorbesc limba unei minorități au frecvent probleme în a găsi conținut virtual relevant pentru ei. Decalajele digitale reflectă, totodată, discrepanțele de ordin economic, amplificând avantajele copiilor din mediile mai înstărite și lipsindu-i de oportunități pe copiii cei mai săraci și mai dezavantajați. Există, de asemenea, un decalaj digital între sexe. La nivel global, în 2017, în rândul utilizatorilor de internet s-au înregistrat 12% mai mulți bărbați decât femei. În India, mai puțin de o treime dintre utilizatorii de internet sunt femei”, se notează în studiu.

În ceea ce privește tehnologia digitală, datele raportului relevă faptul că 92% din numărul total de URL-uri identificate global de Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci țări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franța și Federația Rusă.

„Deși majoritatea copiilor prezenți online consideră experiența respectivă ca fiind una pozitivă, mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de faptul că timpul petrecut de copii absorbiți în fața ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceștia să sufere de depresie, creând dependența de internet și constituind chiar și un factor ce contribuie la obezitate. Sfaturile contradictorii pot crea confuzie în rândul celor care au grijă de copii sau care se ocupă de educația acestora, evidențiind nevoia unor cercetări superioare calitativ cu privire la impactul TIC asupra bunăstării. Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia și anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăți în mediul off-line au posibilitatea uneori de a lega prietenii și a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia”, se menționează în concluziile raportului UNICEF.

În viziunea realizatorilor cercetării, sectorul privat — în special industria tehnologiei și telecomunicațiilor — deține o responsabilitate specială și o capacitate unică de a modela impactul tehnologiei digitale asupra copiilor.

Astfel, Guvernele pot promova strategii de piață și stimulente care încurajează inovația și concurența în rândul furnizorilor de servicii, astfel încât costul conectării la internet să scadă, iar copiii dezavantajați și familiile acestora să beneficieze, la rândul lor, de acces.

„Companiile de tehnologie și internet ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că rețelele și serviciile lor nu sunt utilizate de agresori în scopul colectării și distribuirii de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor sau comiterii altor abuzuri împotriva copiilor. Relatările din mass-media cu privire la potențialul impact al conectivității asupra dezvoltării sănătoase și bunăstării copiilor ar trebui să aibă la bază cercetări empirice și analize de date. Companiile de internet ar trebui să creeze parteneriate de lucru pentru a asigura un nivel crescut al conținutului online dezvoltat și relevant la nivel local, mai ales pentru copiii care vorbesc limbi minoritare, trăiesc în zone izolate și aparțin unor grupuri marginalizate”, se arată în raportul de specialitate.

Raportul „Starea Copiilor Lumii 2017″ recomandă șase acțiuni prioritare de valorificare a puterii digitalizării, în paralel cu asigurarea de oportunități copiilor cei mai dezavantajați și limitarea pericolelor pentru cei mai vulnerabili, după cum urmează: asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună, protejarea lor împotriva pericolelor din mediul online, precum abuzul, exploatarea, traficul, intimidarea online și expunerea la materiale neadecvate, garantarea protecției intimității și identității copiilor în mediul online, dezvoltarea competențelor digitale, astfel încât copiii să se poată informa, implica și acționa în siguranță în mediul online, valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor și practicilor etice care protejează și susțin copiii în mediul online, respectiv plasarea copiilor în centrul politicii digitale.

Raportul ‘Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală’ analizează modalitățile în care tehnologia digitală a schimbat deja viața și perspectivele de viață ale copiilor — încercând să determine totodată ce va aduce viitorul în această privință.

Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304”]