Care sunt locurile pe care turiştii străini vor să le viziteze în România?

România se alătură tendinţei de dezvoltare a turismului de nişă, una dintre cele mai importante creşteri fiind reprezentată de călătorii care caută locurile energetice, spirituale, încărcate de istorie, precum şi circuite în cele şase zone româneşti incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant de turism.

„În ultimii ani, în România s-a impus marca UNESCO şi agenţiile specializate pe incoming organizează o serie de circuite pe această temă. România are foarte multe locuri pline de energie, locuri în care natura se îmbină cu istoria. Avem anumite lucruri pe care alte ţări nu le au: avem tradiţii, de exemplu Bucovina şi Maramureş sunt unice. Avem cetatea Sarmizegetusa, capitala Daciei, care poate fi promovată pe plan internaţional asemeni sitului Stonehenge din Marea Britanie. România are, în prezent, în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al Sighişoarei şi bisericile de lemn din Maramureş), precum şi două situri naturale (Delta Dunării şi pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi)”, spune Traian Bădulescu.

Acesta apreciază că inclusiv românii au reînceput să descopere turismul cultural şi istoric. Sunt agenţii de turism care oferă circuite şi excursii specializate, cu grupuri însoţite de ghizi atestaţi. Cazarea este asigurată de cele mai multe ori la pensiuni rurale, dar şi la hoteluri şi vile din oraşele aflate în proximitate.

„Majoritatea turiştilor străini vin în România pentru trasee, circuite, pentru turismul cultural, rural, balnear, pentru natură. Natura, combinată cu factorul antropic, cu vestigiile istorice, oferă o energie aparte. Iar mulţi străini, dar şi români, în ultima vreme, conştientizează acest aspect. Există o tendinţă puternică, pe plan mondial, de reîntoarcere la natură. Din ce în ce mai mulţi turişti evită zonele suprapopulate, moderne, clădirile mari, înalte, în favoarea turismului rural, ecologic, cultural, în favoarea turismului în natură. Este o nişă de turişti de care România are mare nevoie. Pentru că aceştia pot fi ambasadori reali ai României. Să nu uităm de Alteţa Sa Regală Prinţul Charles care a descoperit Transilvania, atât prin natură, cât şi prin istorie şi prin tradiţii”, susţine Traian Bădulescu.

Preşedintele Asociaţiei de Studii Ezoterice şi Terapii Complementare – Club UNESCO, Teodor Vasile, apreciază că principalele zone energetice ale României sunt Munţii Bucegi (Babele, Sfinxul, vârful Omu, Bucura, Valea Ialomiţei), Munţii Retezat şi regiunea limitrofă Parcului Naţional, Cetatea Capidava şi ‘Inelul de Piatră’, Munţii Buzăului cu Ţara Luanei, toată salba de cetăţi şi nu numai din jurul cetăţilor Sarmizegetusa şi, bineînţeles, Muntele Ceahlău.

„Călătoriile reprezintă unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poţi face în viaţă în ceea ce priveşte dezvoltarea personală. Aş putea să-l citez pe Dalai Lama, care spunea:”încercaţi, în fiecare an, să mergeţi într-un loc nou. În felul acesta vă veţi încărca cu ceva nou, atât din punct de vedere spiritual, cât şi pur energetic”. Odată pe an, măcar, să încerci să vezi un loc nou, astfel încât să acumulezi ceva. O altă informaţie, o altă energie. Iar România oferă multe astfel de locuri. Acestea le oferă vitalitate şi energie, pentru că aceşti turişti respectă mama Terra”, a precizat Teodor Vasile.

Printre zonele pe care consultantul de turism, Traian Bădulescu, le apreciază ca insuficient promovate se află Hunedoara, pornind de la cetăţile dacice, până la Castelul Corvinilor, Geoparcul Dinozaurilor, culturile Cucuteni şi Hamangia, dar şi fluviul Dunărea.

„Merg, de 25 de ani, la Capidava, unde se desfăşoară Academia de vară – Atlantykron, dedicată tinerilor. Aici vin şi mulţi invitaţi şi participanţi străini, care sunt fascinaţi de frumuseţea naturii sălbatice. Cred că Dunărea, şi avem peste 1000 de kilometri din fluviu pe teritoriul României, este insuficient promovată, cu câteva excepţii – Orşova, Cazane şi, fireşte, Delta Dunării). Este nevoie de multe structuri de cazare gen pensiuni sau de mici vase care să asigure croaziere. Cred că istoria României este mult mai complexă şi ar trebui promovată cu o responsabilitate mai mare”, afirmă Traian Bădulescu.

Scriitorul american Peter Moon vine de 10 ani în România, fiind fascinat de locurile istorice şi energetice ale ţării noastre. De multe ori a venit însoţit de mai mulţi americani.

„România are mai multe locuri unice în lume, pline de energie. Aş menţiona în primul rând Peştera Cioclovina, Vârtoape, Sarmizegetusa şi Sfinxul din Bucegi. Din punctul meu de vedere, România reprezintă originea civilizaţiei umane, cu rădăcini istorice care merg până în epoca de gheaţă, o moştenire potrivită care a fost adoptată şi de celelalte civilizaţii. Cu toate acestea, civilizaţia din spaţiul românesc nu are creditul ştiinţific meritat. A fost inventat şi un cuvânt – protocronism pentru a discredita Dacia şi moştenirea ei veche. Aş promova România pe plan internaţional drept un pământ de care timpul şi civilizaţia au uitat”, apreciază Peter Moon.

Din punctul său de vedere, cea mai importantă zonă istorică a României este, din perspectivă turistică, Hunedoara, unde poţi vizita castelul, cetatea Deva, Sarmizegetusa şi zona Orăştiei. De asemenea, regiunea este foarte aproape de Sibiu, o altă zonă turistică unică.

De asemenea, directorul general al unui touroperator care promovează turismul în locurile sacre sau pline de legende din România, Costin Ion Corboianu, susţine că şapte din cele 15 puncte energetice importante ale lumii se află în spaţiul românesc.

„Se spune că din cele 15 puncte energetice importante ale lumii, 7 se află în spaţiul românesc. Amintesc de Munţii Ceahlău, Ţara Luanei (Munţii Buzăului) cu mai multe biserici rupestre, Sarmizegetusa Regia, platoul Munţilor Bucegi sau Vârful Gugu (Munţii Godeanu – Semenic), unul dintre locurile sacre ale dacilor. Alte locuri pline de istorie şi de energie pe care le promovez mult sunt galeriile antice de la Roşia Montană, Vârful Toaca din Ceahlău sau Cascada 7 Izvoare din Bucegi, unde se zice că se află cea mai pură apă din lume. Turismul românesc poate oferi multe legende dar şi poveşti adevărate”, a precizat Costin Ion Corboianu.

De obicei, ţările cu cifre impresionante de export de turism ajung să deruleze o medie de 7-10 nopţi cazare/turist. La noi, cu 2-3 nopţi, nu ne putem mândri cu încasări substanţiale, apreciază Traian Bădulescu.

Acesta concluzionează că „ne lipsesc produsele turismului de masă, care aduc mulţi bani: litoral, balneo, schi. Pe de altă parte, ne mândrim că suntem în top cu turismul de circuit cu tematică culturală, turismul de nişă, Delta Dunării, circuitele tematice, circuitele multinaţionale”.

Foto: pixabay.com