Care este cel mai important obstacol pentru întemeierea unei afaceri în România?

Educația precară ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România, 23% dintre respondenți afirmând acest lucru, față de doar 16% în anul 2016, conform datelor barometrelor EY România dedicate antreprenorilor, se arată într-un studiu remis joi AGERPRES.

Accesul la finanțare și teama de eșec sunt al doilea, respectiv al treilea obstacol resimțite de antreprenori.

Educația antreprenorială, spre deosebire de cea academică, se dezvoltă prin contactul cu poveștile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenți au indicat mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori ca fiind principala lor sursă de învățare (44%). Totuși, activitatea de mentorat a scăzut în importanță pe agenda antreprenorilor maturi, în pofida faptului că este considerată ca esențială de tot mai mulți antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creștere pentru acest tip de învățare, care nu mai poate fi susținută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puțin timp la dispoziție acestora pentru a se dedica mentoratului.

Antreprenorii indică patru măsuri care țin de regimul de fiscalitate și reglementare, dar și de funcționarea instituțiilor statului, drept cei mai importanți pași în direcția stimulării și susținerii celor care își doresc să demareze o afacere. Astfel, 27% consideră că soluțiile de finanțare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creștere cu 22% față de anul trecut. 24% dintre respondenți consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menționează relaxarea și simplificarea fiscală iar 4%, predictibilitatea fiscală.

Conform Barometrului, 36% dintre antreprenori vor investi cele mai multe resurse în promovare, în timp ce 67% dintre respondenți sunt îngrijorați de obținerea fondurilor pentru creșterea numărului de angajați.

Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediție a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajații români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depășesc limita de 13 ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.

Mediul fiscal și de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de start-up, conform a 44% dintre respondenți. Procentajul celor care percep o înrăutățire este cu aproape 50% mai mare, în creștere de la 30% la 44%, în condițiile în care și numărul celor nehotărâți a scăzut vizibil (de la 19% la 12%).

Aflat la cea de-a doua ediție, Barometrul startup-urilor din România, realizat de EY România, Impact Hub și Startarium analizează răspunsurile a 357 antreprenori de startup (fondatori ai unor companii cu vechime mai mică de trei ani calendaristici). 63% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, 33% între 35 și 50 de ani, 3% au peste 50 de ani iar 1% au sub 21 de ani.

Majoritatea antreprenorilor chestionați provin din mediul urban (93%) și activează în diverse sectoare, de la IT&tech (27%), la media și publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerț cu amănuntul (10%). Cei mai mulți respondenți (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puțin două startup-uri până la firma actuală.

Față de studiul publicat anul trecut, se observă o creștere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. 73% dintre respondenți au raportat un câștig lunar de peste 500 euro. A scăzut procentul celor care câștigau sub 500 euro pe lună — de la 38% în 2016 la 27% în 2017. În același timp, a crescut numărul antreprenorilor care obțin între 1000 și 2000 euro lunar ( 25% în 2017 față de 18% în 2016) și al celor cu câștiguri de peste 2.000 euro (16% în prezent față de 11% în 2016).

Foto: AGERPRES
[the_ad id=”14304″]