Burduja: România este un într-un cerc vicios; ne lipseşte forţa de muncă şi nu generăm creştere economică sustenabilă

România se află într-un cerc vicios, pentru că, pe de o parte, lipseşte forţa de muncă, iar pe de altă parte nu putem genera suficient de multă creştere economică sustenabilă, nu din pixul unui guvernant, a afirmat într-o conferinţă de specialitate, Sebastian Burduja, vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, informeazã AGERPRES.

„Certitudinile anului următor şi a anilor următori, de fapt, vor fi influenţate de politicile guvernamentale, de structura Guvernului, de structura coaliţiei de guvernare. Un prim deziderat este că principiile unor politici economice autentice de dreapta, pornind de la lucrurile sănătoase pe care deja le avem, de exemplu cota unică, până la promisiunea publică de a nu mări taxele, le-aş vedea păstrate şi voi face tot ceea ce ţine de mine din Parlamentul României să fie păstrate în politica fiscală şi în politica economică a statului român. Cred că suntem în faţa unui moment cu potenţial, pentru că celebrul PNRR include nu doar cele 30 de miliarde mult discutate, dar şi o serie foarte ambiţioasă de reforme, prima temă pe care trebuie să ne concentrăm, având în vedere şi experienţa României de un oarecare succes în urmarea unor condiţionalităţi externe. În PNRR, slavă Domnului, avem suficient de multe lucruri ambiţioase, de la digitalizarea ANAF, modernizarea sistemului vamal, îmbunătăţirea sistemului de programare bugetară, Banca Naţională de Dezvoltare – un proiect aflat pe site-ul Ministerului de Finanţe – care din păcate nu a fost adoptat, ci e doar în dezbatere publică, şi nu în ultimul rând reforma sistemului de pensii”, a declarat Burduja.

În viziunea deputatului şi pe baza calculelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), impactul repatrierii a 100.000 de români, anual, ar însemna o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1%.

„O altă parte a PNRR, mai puţin discutată, este cea care se referă la Cercetare – Dezvoltare – Inovare, unde vorbim de eficientizarea guvernanţei în acest domeniu, reforma carierei de cercetător etc. Nu cred că putem să mizăm pe o creştere economică sustenabilă fără a investi în inovare, în capacitatea României de a inova, de a-şi accelera productivitatea individuală, ceea ce va permite salarii mai mari şi păstrarea forţei de muncă în România. România e într-un cerc vicios. Pe de o parte, ne lipseşte forţa de muncă, pe de altă parte nu putem genera suficient de multă creştere economică şi creşterea productivităţii, să creştem în mod sustenabil nu din pixul unui guvernant sau al altuia nivelul salariilor şi atunci să păstrăm aceşti oameni în ţară şi să asigurăm premisele creşterii economice pentru România. Pe baza calculelor CNSP, impactul repatrierii a 100.000 de români anual ar însemna o creştere a Produsului Intern Brut de 1%, iar 0,4% ar fi doar creşterea bazată pe salariile acestor români repatriaţi. Există măsuri prin care putem să stimulăm întoarcerea românilor acasă şi avem modele de succes în Europa, cum ar fi Portugalia, unde mai ales în mediul rural au permis antreprenorilor să-şi dezvolte afaceri în domeniul turismului şi astfel i-au atras şi păstrat acasă”, a subliniat fostul secretar de stat din Ministerul de Finanţe.

Acesta a adăugat că are în vedere promovarea unui proiect legislativ privind înfiinţarea unei Agenţii de promovare a investiţiilor pentru sprijinirea atât a investitorilor străini, cât şi a celor români care au în plan să se internaţionalizeze.

„Pe termen scurt, România nu are cum să genereze suficientă inovare endogenă şi atunci trebuie să încurajeze cât mai mult investiţiile străine. Aici am în vedere o măsură instituţională, şi anume o Agenţie de promovare a investiţiilor. România a avut cândva aşa ceva, s-a numit ARIS, apoi Invest Romania, acum a ajuns un fel de departament în cadrul Ministerului Economiei, fără buget semnificativ, fără specialişti, fără date. Nu există, practic, un hub pentru atragerea investitorilor străini, la fel unul pentru sprijinirea investitorilor români care doresc să se internaţionalizeze. Am în vedere un proiect legislativ mai amplu prin care am pune la punct o Agenţie de promovare a investiţiilor bine finanţată care să fie capabilă să atragă şi resursă umană de mare calitate şi să facă ceea ce alte ţări din regiunea noastră şi nu numai – Ungaria, Polonia, Estonia, Irlanda fac foarte bine, şi anume tratează cu maximă răspundere şi seriozitate orice investitor străin”, a comentat Sebastian Burduja.

Pe de altă parte, economistul a spus că, pe zona de taxe locale, nivelul acestora este la mai puţin de o treime faţă de media Uniunii Europene, iar în acest context ar fi nevoie de regândirea actualului sistem.

„Datele ne arată că în România nivelul taxelor locale este undeva la mai puţin de o treime faţă de media Uniunii Europene. Deci, dacă am tripla efectiv taxele pe proprietate am fi încă sub media europeană. Nu sunt adeptul unui sistem de creşteri unitare peste tot. Cred că actualul sistem nu reflectă realitatea din piaţă şi atunci ai taxe locale scăzute peste tot, dar diferenţa între o proprietate de la periferia Bucureştiului şi una din centru nu este suficient de mare în conformitate cu dinamica pieţei. Suntem pe locul 22 din 27 de state europene. Mai mult, la noi contribuţia acestor taxe în PIB a scăzut în ultimii ani, iar la nivel european a crescut. Cred că trebuie regândit acest sistem… O măsură legislativă la care m-am gândit şi care e relativ simplă este să creştem marja în care autorităţile locale se pot juca pentru aceste taxe şi impozite locale. În acest moment, aceasta este destul de restrictivă. Nu e popular să spui că îţi doreşti să creşti taxele, dar cel puţin las autorităţile locale, acolo unde consideră necesar să facă acest lucru, să decidă. Sunt comunităţi dinamice, nu doar Bucureştiul care e tot mai puţin dinamic în ultima perioadă. Cluj, Oradea, Timişoara, Iaşi şi alte oraşe au dus practic greul creşterii economice pentru România”, consideră Burduja.

Reprezentanţi ai mediului guvernamental, experţi, consultanţi şi analişti participă, marţi, la conferinţa anuală CursDeGuvernare pe tema bugetelor publice şi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: pixabay.com