Consilierii financiari ai celor înstăriţi îi sfătuiesc pe aceştia să acumuleze aur, având îndoieli cu privire la revenirile înregistrate în ultima perioadă pe pieţele bursiere, precum şi cu privire la impactul pe termen lung al măsurilor de stimulare lansate de băncile centrale din întreaga lume, transmite Reuters, preluat de AGERPRES.
Înainte de pandemia de COVID-19, majoritatea băncilor private recomandau clienţilor lor să păstreze doar o mică parte din avuţia lor sub formă de aur. În prezent, unii din aceşti consilieri direcţionează până la 10% din portofoliile clienţilor lor spre metalul galben, pe măsură ce stimulente introduse de băncile centrale au redus semnificativ randamentele la obligaţiunile guvernamentale. În aceste condiţii, să deţii aur este mai atractiv, chiar dacă deţinerea de aur nu aduce venit.
În condiţiile în care preţul aurului a crescut deja cu 14% de la începutul anului, până la 1.730 de dolari uncia, mulţi bancheri privaţi mizează pe faptul că aurul va continua să se aprecieze.
Nouă bănci private consultate de Reuters, care împreună gestionează active în valoare de aproximativ 6.000 de miliarde de dolari pentru bogaţii lumii, au informat că şi-au sfătuit clienţii să crească ponderea alocată aurului în portofoliile lor. De asemenea, toate cele nouă bănci se aşteaptă ca preţul aurului să fie mai mare la finalul anului decât este în prezent.
Grupul elveţian UBS estimează că uncia de aur ar putea ajunge la 1.800 de dolari la finele anului, în cel mai bun scenariu, stimulat de dobânzile reduse şi interesul investitorilor pentru aur în ideea de a-şi proteja portofoliile, şi ar putea ajunge chiar şi la o valoare de 2.000 de dolari uncia, în cazul unui al doilea val de infecţii cu coronavirus.
„Oamenii caută în mod activ soluţii de protejare a portofoliilor care ar putea înregistra performanţe bune într-o gamă largă de scenarii”, a declarat Kiran Ganesh, analist la UBS.
Creşterea interesului pentru aur ar putea fi însă o profeţie care se autorealizează, având în vedere că orice alocare dinspre pieţele de obligaţiuni şi acţiuni, care au o valoare combinată estimată la 200.000 de miliarde de dolari, are un impact mult mai mare asupra pieţei aurului, care la o valoare de 5.000 de miliarde de dolari este mult mai mică.
Chiar dacă întrebările cu privire la aur s-au înmulţit, foarte puţini clienţi au făcut trecerea la deţinerea de aur engros, bancherii precizând că mai preocupaţi de riscurile inflaţioniste sunt clienţii în vârstă.
„Acest segment de vârstă este cel mai preocupat de păstrarea avuţiei. Şi în multe aspecte ei au şi o perspectivă istorică mai îndelungată decât alţi clienţi şi de aceea sunt mai îngrijoraţi când vine vorba de inflaţie”, subliniază Lisa Shalett, director de investiţii la Morgan Stanley.
John LaForge, responsabil cu strategiile de investiţii la Wells Fargo Investment Institute, spune că anul trecut primea două apeluri telefonice în fiecare săptămână din partea unor clienţi interesaţi de aur, iar acum primeşte două apeluri telefonice pe zi, număr care ajunge la 10 în zilele în care cotaţia aurului înregistrează un salt.
„Primesc acum la fel de multe întrebări cu privire la aur ca şi în privinţa petrolului, ceea ce spune multe din punctul meu de vedere. Majoritatea oamenilor sunt interesaţi de energii regenerabile şi petrol, iar aurul era deseori considerat un fel de relicvă”, a spus John LaForge.
Chiar dacă deţinerea de aur nu aduce venit, Oliver Gregson, director pentru Marea Britanie şi Irlanda la JPMorgan Private Bank, spune că întrebările din partea clienţilor s-au înmulţit, în contextul în care aceştia văd în aur un suport sigur în vreme de furtună. Gregson prognozează că la finele anului preţul aurului va ajunge la 1.750 de dolari uncia.
Majoritatea băncilor mari oferă servicii de depozitare de lingouri de aur şi opt din cele nouă bănci private consultate de Reuters au declarat că au crescut cererile pentru acest gen de servicii, în special în locuri precum Elveţia şi Singapore.
Andre Portelli, co-director de investiţii Barclays Private Bank, spune că, deşi unii clienţi au început să acumuleze aur fizic la începutul lui 2020, tendinţa a continuat odată cu răspândirea pandemiei de COVID-19.
„Perturbarea livrărilor fizice de aur în lunile martie şi aprilie din cauza opririi activităţilor la marii producători de lingouri şi a lipsei de capacităţi de transport a alimentat interesul clienţilor”, a subliniat Andre Portelli.
Datele publicate separat de Administraţia vamală din Elveţia arată că, în luna mai, această ţară a exportat 126,6 tone de aur, în valoare de aproximativ şapte miliarde de dolari, către SUA, de 15 ori mai mult decât a livrat pe întreg parcursul anului 2019.
Sursa: www.agerpres.ro
Foto: pixabay.com