Blocarea YouTube în Turcia între 2008 și 2010 a încălcat libertatea de exprimare, a decis CEDO

Blocarea de către justiția turcă a accesului la YouTube între 2008 și 2010 a constituit o încălcare a libertății de exprimare, a decis marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, informează AGERPRES.

Sesizată de trei utilizatori ai site-ului de partajare de fișiere video, CEDO a declarat că blocarea acestuia „le-a afectat acestora dreptul de a primi și de a comunica informații și idei”, transmite France Presse.

Pe baza unei legi referitoare la publicații și infracțiuni pe internet, un tribunal din Ankara a ordonat blocarea accesului la YouTube, pe motiv că acest site conține multe videoclipuri scandaloase, din punctul de vedere al legislației, pentru memoria lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.

Site-ul YouTube a fost blocat din 05 mai 2008 până în 30 octombrie 2010, când parchetul a ordonat ridicarea interdicției la cererea societății care deține drepturile de autor pentru aceste videoclipuri.

Trei utilizatori ai site-ului — profesori care predau dreptul la universitățile din Izmir, Istanbul și Ankara — au cerut în fața instanțelor turce ridicarea măsurii, în calitatea lor de utilizatori. Ei au argumentat că „dreptul lor la libertatea de a primi sau de a comunica informații și idei” a fost afectat de această interdicție care, totodată, a avut repercusiuni asupra activității lor profesionale, existând un interes public de a avea acces la YouTube.

Instanțele turce le-au respins cererea, subliniind că măsura este conformă cu legislația turcă, iar ei nu au calitatea de a contesta aceste decizii.

CEDO a menționat că profesorii „au folosit în mod activ YouTube în scopuri profesionale”, inclusiv prin descărcarea sau accesarea de clipuri utilizate în activitatea lor științifică.

Curtea de la Strasbourg a estimat, de asemenea, că YouTube este o platformă care „permite apariția unui jurnalism cetățenesc ce permite publicarea de informații ignorate de mass-media tradiționale”.

În consecință, reclamanții „pot pretinde în mod legitim că au fost afectați de măsura de blocare, chiar dacă nu au fost direct vizați de aceasta”, au conchis judecătorii de la Strasbourg, mai informează sursa citată.