Bistriţa-Năsăud: Fenomenul emigrării românilor în America la începutul secolului XX, analizat într-o expoziţie documentară

Fenomenul emigrării românilor din Transilvania în America, de la începutul secolului al XX-lea, este subiectul unei expoziţii documentare vernisată la sediul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud şi a constituit un bun prilej pentru cei prezenţi de a face o comparaţie cu fenomenul emigrării românilor produs la o sută de ani distanţă, informeazã AGERPRES.

„Şi-am plecat… spre El Dorado” este numele dat acestei expoziţii, ce poate fi vizitată până în luna septembrie, în care s-a folosit în special fondul documentar al fostei bănci „Aurora” din Năsăud, prin care cei plecaţi în Lumea Nouă trimiteau acasă bani către familie.

„Sunt în jur de 60 de exponate – documente, file de cec, dar fondul documentar Banca „Aurora” are 40 de metri liniari, iar documentele referitoare la fenomenul emigrării sunt undeva la trei metri liniari. Avem peste 30.000 de file de document referitoare la acest fenomen, alături de corespondenţă sunt şi multe fotografii ale celor plecaţi în America. Le-am descoperit, nu ştiam de ele, pentru că acest fond documentar practic a fost luat la mână. Şi, atunci, fiecare piesă pentru noi a fost o surpriză. Am citit toate scrisorile, cu foarte multă informaţie referitoare la ce s-a întâmplat în America, despre fenomenul emigrării”, a declarat, pentru AGERPRES, şefa Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, Cornelia Vlaşin.

Analiza fondului documentar a arătat că cel care pleca în America lăsa familiei o fotografie a sa, cu care rudele se prezentau ulterior la bancă pentru a încasa sumele de bani trimise, filele de cec conţinând de asemenea o fotografie a expeditorului, care era comparată cu cea adusă de familie.

Cauza principală a emigrării populaţiei din Transilvania către America a fost sărăcia, iar fenomenul este estimat să fi cuprins 5 până la 10% din populaţie, adică în jur de 200.000 de persoane, atrase de mitul El Dorado, întreţinut atât de companiile de transport maritim, cât şi de cele din America aflate în căutarea forţei de muncă ieftine.

Potrivit Corneliei Vlaşin, românii alegeau să plece din portul italian Trieste, pentru că biletele de vapor erau mai ieftine, în timp ce saşii şi maghiarii preferau porturile germane, astfel că mulţi dintre români călătoreau spre America în condiţii foarte grele, înghesuiţi câte 3.000-4.000 de oameni pe un vapor, cu hrană insuficientă, iar unii chiar decedau pe drum.

Dacă la începutul secolului al XX-lea emigrau în Statele Unite capii familiei, după Primul Război Mondial au început să emigreze familii întregi, cu intenţia clară de a se stabili peste ocean.

Iar asemănarea cu fenomenul emigrării românilor din anii 2000 nu s-a oprit aici: cei care trimiteau bani acasă cereau familiei să cumpere imobile şi terenuri, exact ca în vremurile noastre, dar au existat şi persoane care făceau donaţii către biserici şi către cauze sociale.

„Ce m-a şocat cel mai tare este amploarea fenomenului, dar şi asemănarea cu ce s-a întâmplat după 1989. Cauza economică a fost cauza principală a emigrării, ca şi acum, când au plecat din străinătate cu bani. Unii au câştigat sume destul de consistente. Nu le-au investit ca să producă mai departe, ci în bunuri, ceea ce s-a întâmplat şi acum şi se întâmplă. Asta a fost cea mai mare mirare. Practic, vedem că nu s-a schimbat nimic între 1900 şi 2000”, a spus Cornelia Vlaşin.

Printre documentele expuse se numără şi un exemplar din „Tălmaciul şi sfătuitorul rumânilor din America”, de la 1903, cu ajutorul căruia noii sosiţi învăţau fraze uzuale în limba engleză, beneficiind inclusiv de transcrierea lor fonetică şi aflau şi despre documentele de care aveau nevoie pentru a se stabili în Statele Unite, la care se adaugă exemplare din ziare tipărite de comunitatea de români în limba maternă, cum ar fi „Românul” şi „America – the only Romanian daily news”.

La vernisajul expoziţiei au participat, ca invitaţi, prefectul de Bistriţa-Năsăud, Stelian Dolha, şi primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, cel din urmă întrebându-se, în cuvântul său, cum va arăta expoziţia de peste o sută de ani despre fenomenul emigrării românilor de la începutul secolului al XXI-lea.

„Plecarea ardelenilor în Statele Unite este un fenomen cunoscut, e parte a fenomenului central-european. Au plecat şi români din Vechiul Regat, dar într-un număr mai mic, este şi aceasta o realitate. Dar o asemenea expoziţie, în zilele noastre, când asistăm la cel mai mare exod al românilor din istoria acestui pământ, are totuşi o semnificaţie deosebită. În timp ce vorbeaţi, mă gândeam la cum va arăta o asemenea expoziţie peste o sută de ani, cu capturi din mailurile trimise, nu neapărat din scrisorile trimise de milioanele de români care sunt împrăştiaţi peste tot în lume”, a spus Ioan Turc, exprimându-şi totodată speranţa că cei plecaţi vor reveni în cele din urmă acasă într-un număr cât mai mare.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: AGERPRES