Când cineva publică pe Facebook o serie de informații personale, e greu să ceară protecție unei autorități, a declarat Cătălin Giulescu, director împuternicit al Direcției de Evidență a Persoanelor și Administrare a Bazelor de Date (DEPABD), la o dezbatere privind modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 de înființare, organizare și funcționare a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, informează AGERPRES.
Instalează Aplicația Radio Românul pe Telefon
Citește Ultimele Știri
Cel Mai Citit Ziar al Românilor din Spania PeriódicoElRumano.es
„Trebuie să înțelegem că protecția datelor cu caracter personal este o chestie oarecum personală. Adică în ce măsură sunt destul de conștient să nu-mi dezvălui despre mine anumite informații. De exemplu, pe pagina de Facebook, felul de mâncare pe care îl mănânc în momentul acesta într-un restaurant, sau să-mi activez geo-localizarea și după aceea să cer o anumită intervenție a autorităților publice să mă protejeze. În momentul în care eu dezvălui secundă de secundă, moment de moment ceea ce fac eu în privat sau în interacțiunea cu ceilalți indivizi, voi solicita după aceea autorităților publice să mă protejeze. Este probabil ca autorității publice să îi fie imposibil în acel moment”, a subliniat Cătălin Giulescu.
El a vorbit despre menținerea unui echilibru în ceea ce privește protecția persoanei față de prelucrarea datelor cu caracter personal, dar în același timp să nu fie limitate foarte mult, pentru că nu vor mai exista activități sociale sau dezvoltare economică.
Abonează-te pentru a primi știrile pe email
„Rolul nostru este de a găsi acel nivel de echilibru dintre protecția persoanei față de prelucrarea datelor cu caracter personal, respectiv minimizarea colectării datelor, prelucrării acestora, raportat la scopurile identificate după caz de societate, de autorități publice sau de entități private, indiferent că sunt persoane fizice sau persoane juridice. Trebuie să fim foarte atenți în modalitatea în care intervenim în acest cadru, pe de o parte să nu limităm foarte mult, pentru că nu vom mai avea activități sociale, nu vom mai avea dezvoltare economică”, a mai declarat Cătălin Giulescu.
În ceea ce privește legislația adusă în discuție, el a precizat că este vorba de instrumente juridice europene, având o natură juridică distinctă.
Pentru alte știri interesante, urmărește-ne pe Facebook!
„Vorbim de (…) regulamentul 679/2016, regulament general privind protecția datelor. Potrivit Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, regulamentul este un act legislativ de directă aplicare. Se aplică direct, nefiind permisă niciun fel de intervenție a statelor membre, cu excepția situațiilor expres prevăzute în regulament. Legea 677 din 2001, așa cum o cunoaștem noi astăzi, devine desuetă începând din 25 mai 2018. În aceste condiții, pentru asanare legislativă, în cuprinsul proiectului de astăzi avem o dispoziție legală expresă, prin care această Lege 677/2001 urmează să fie abrogată expres. Ea nu mai poate să producă efecte juridice începând cu 25 mai 2018, fiind înlocuită integral cu acest regulament, 679. Acest regulament este unul specific, datorită în special domeniului pe care îl reglementează”, a mai spus Giulescu.
La dezbateri au mai participat reprezentanți ai ANSPDCP și ai altor instituții cu rol în evidența datelor cu caracter personal, precum și avocați și membri ai societății civile.
Inițiatorul acestui proiect de lege este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Aceasta a fost înființată prin Legea nr. 102/2005 și are atribuții specifice prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, ce implementează Directiva 95/46/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Foto: pixabay.com