Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării, în colecţiile Muzeului Goleşti

Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării se află în colecţiile Muzeului Goleşti din judeţul Argeş, aflat la circa 10 kilometri de Piteşti, informează AGERPRES.

Potrivit şefei Secţiei Etnografie Expoziţii, Daniela Busuioc, colecţia de costume populare conţine peste 12.500 de piese, dintre care 1.864 sunt ii şi cămăşi bărbăteşti.

La început, în fiecare zonă etnografică existau modele unice care împodobeau iile, însă cu timpul au apărut interferenţe, astfel că uneori este nevoie de o evaluare atentă pentru a le localiza cu precizie.

„Ele au fost pe zone, dar cu transhumanţa, cu deplasările, s-au împrumutat modelele şi uneori sunt destul de greu de deosebit. (…) În zona de sud a Argeşului, de exemplu, este o interferenţă cu Teleormanul. Cu ocazia târgurilor săptămânale, transhumanţei, se mai fura câte un motiv”, precizează Daniela Busuioc.

De altfel, evoluţia este explicată şi în lucrarea „Portul popular tradiţional din judeţul Argeş”, al cărei coordonator ştiinţific este Daniela Busuioc.

„Portul popular, ca toate fenomenele culturii materiale, este supus evoluţiei. Legătura sa strânsă cu viaţa socială determină continue transformări, prin acestea corespunzând cerinţelor de ordin practic şi gustului estetic al oamenilor într-un anumit moment istoric. (…) Un aspect important în legătură cu raportul dintre evoluţie şi permanenţă este acela al mutaţiilor funcţionale. Costumele care se purtau zilnic au devenit port ocazional, festiv, ceremonial”, se menţionează în lucrare.

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

Responsabilitatea gestionării celor peste 12.000 de piese de costum popular îi revine Danielei Ciochină. În calitate de conservator, ea se ocupă de păstrarea în bune condiţii a tuturor obiectelor textile din colecţia muzeului.

„Eu am scos costumele, actele de donaţie, le-am comparat… a durat ani de zile”, mărturiseşte Daniela Ciochină.

Costumele populare sunt păstrate într-un depozit aflat la subsolul pavilionului administrativ al muzeului, în condiţii speciale. Piesele sunt aliniate pe rafturi care ajung la patru-cinci metri înălţime, etichetate şi grupate în funcţie de tip şi de zonele din care provin.

În colecţie se află şi piese care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unele dintre ele, inclusiv ii, au aparţinut membrilor familiei Golescu şi au fost purtate de aceştia.

O astfel de ie a ajuns, în 1866, în posesia celui care avea să devină regele Carol I al României.

„Prinţul Carol, când a ajuns prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 9 mai 1866 (cu o zi înainte de a fi proclamat domnitor – n.r.), a fost primit de către Goleşti, iar în ziua de 10 mai, când pleacă spre Bucureşti cu caleaşca cu generalul Nicolae Golescu, Zinca Golescu îi face cadou o ie tradiţională”, povesteşte muzeograful Livia Cărămizaru.

Cam jumătate dintre iile şi cămăşile aflate în colecţia muzeului sunt din zonele etnografice Argeş şi Muscel.

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

„Acum, când spunem ie ne referim la cea de femeie, iar cămaşă e cea de bărbat. Dar înainte, când spuneai ie te refereai clar la cămaşa femeiască cu poale, lungă. (…) Sunt diferite, dar şi asemănătoare. Fiecare spune o poveste, fiecare este o emblemă pentru localitate, pentru vârsta pe care o aveau, starea familiei, dacă erau ţărani mai înstăriţi sau nu”, spune muzeograful.

Modelele care apar pe ii, dar şi pe celelalte obiecte vestimentare, nu aveau doar un rol estetic, ci şi semnificaţii mai profunde.

„În zona noastră, a Argeşului şi a Muscelului, în zona de munte, care face legătura cu Sibiul, întâlnim acea cămaşă cu cruce. Deci, practic, era însemnat, era îndumnezeit omul. Şi are exact acele trei braţe ale crucii în jos. Femeia, practic, îşi însemna soţul să aibă binecuvântare atunci când se ducea cu transhumanţa. (…) Fota de Muscel este plină de tot felul de semnificaţii, de tot felul de simboluri. Rombul vine de la motivul soarelui, un motiv apotropaic (care proteja împotriva duhurilor rele – n.r.), ca viitoarea mireasă să devină mămică. Ca şi brâul de la bărbat, la fel, ţesut cu acele motive, romb sau ochişori. (…) Cu cât brâul era mai mare, mai lat, arăta virilitatea bărbatului”, explică Livia Cărămizaru.

Foto: (c) George Onea/AGERPRES

Şi paietele cusute pe ii, fixate de mărgele minuscule, au tot un rol apotropaic, ele păzind trupul de tot felul de forţe malefice. Pe de altă parte, în cazul cămăşilor bărbăteşti decorate cu spirale făcute din fir metalic, specifice zonei Muscelului unde se află Câmpulung, fostă capitală a Ţării Româneşti, se poate recunoaşte influenţa bizantină.

Existau însă şi alte tradiţii legate de elemente ale costumului popular.

„Dacă neamul murea, adică nu mai era nicio fată de măritat, pur şi simplu această fotă rămânea în casă, în familie. Se mai întâlnea şi pe pereţii caselor, adică nu avea doar un rol de ritual, avea şi rol decorativ. Rămânea acolo, se înmărmurea în neam”, spune Livia Cărămizaru.

Foto: (c) Muzeul Goleşti

Câteva dintre costumele de sărbătoare reprezentative, inclusiv unele care au aparţinut Goleştilor, sunt prezentate în cadrul unei expoziţii temporare, intitulată „Hora miresei”.

***
Muzeul Goleşti a fost înfiinţat pe 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea, sub numele de „Muzeul Dinicu Golescu” şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziţii de bază, care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

Foto: (c) Muzeul Goleşti

***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema „#AcasălaOrigini – Fotografii pentru o generaţie”, prin care se doreşte conectarea oamenilor – unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea „La Blouse Roumaine” lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă „acasă” pentru fiecare.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: AGERPRES