Apa îmbuteliată un pericol? Microparticule de plastic, prezente în ‘aproape toate tipurile de apă îmbuteliată’

Apa îmbuteliată comercializată de companii importante din întreaga lume este contaminată cu microparticule de plastic ale căror efecte periculoase asupra sănătăţii sunt nedeterminate, conform unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă, citat joi de AFP, preluat de AGERPRES.

Cercetătorii au testat peste 250 de sticle cu apă de la unsprezece mărci diferite, din nouă ţări (Brazilia, China, Statele Unite, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mexic, Thailanda), sub îndrumarea dr. Sherri Mason, cadru didactic în cadrul Universităţii de Stat Fredonia din New York.

Un rezumat al studiului a fost publicat miercuri pe platforma jurnalistică non-profit Orb Media. De asemenea, cercetarea a fost publicată în jurnalul Scientific Reports.

Microparticule de plastic au fost descoperite în 93% din eşantioanele de apă îmbuteliată de la mai multe mărci precum Evian, Nestle Pure Life, San Pellegrino, Aqua, Aquafina sau Dasani. Este vorba în special de polipropilenă, nailon şi polietilenă tereftalată (PET).

În medie, cercetătorii au identificat în fiecare litru de apă 10,4 microparticule de dimensiuni de ordinul a 100 de microni (0,10 milimetri). Particulele cu dimensiuni mai mici au fost şi mai numeroase – autorii studiului au găsit, în medie, 314,6 pe litru de apă.

„Devenim din ce în ce mai conştienţi de microparticulele de plastic din mediu şi de efectele lor potenţial dăunătoare, însă prevalenţa lor din alte zone a fost studiată mult prea puţin”, a declarat dr. Andrew Mayes, unul dintre conducătorii studiului, citat de Reuters. „Ele au fost raportate în apa de la robinet, în bere şi în multe alte alimente, însă cred că oamenii vor fi surprinşi că aproape toate tipurile de apă îmbuteliată par să fie de asemenea contaminate”, a adăugat el.

Sherri Mason a explicat pentru AFP că, după părerea sa, principala sursă a microparticulelor de plastic din apă provin din procesul de îmbuteliere. „Cred că cea mai mare parte din plastic provine din sticla însăşi, de la capac, din procesul de îmbuteliere industrială”, a spus ea.

Gradul de risc al acestor particule pentru sănătatea umană nu este cunoscut.

„Există o asociere cu anumite tipuri de cancer, scăderea numărului de spermatozoizi sau creşterea prevalenţei unor boli cum ar fi tulburarea de deficit de atenţie sau autism”, a declarat Sherri Mason.

Potrivit acesteia, s-a constatat că aceste afecţiuni diferite sunt asociate cu prezenţa substanţelor chimice de sinteză în mediul înconjurător. „Şi cunoaştem că plasticele oferă o cale pentru ca aceste substanţe să pătrundă în corpul nostru”, a adăugat cercetătoarea.

Acest studiu semnalează că „şi apa din recipiente din sticlă conţinea microplastic”. De altfel, un studiu publicat anterior de Orb Media a demonstrat prezenţa microparticulelor de plastic şi în apa de la robinet, însă în cantităţi mai mici.

„Global, apa de la robinet este mult mai sigură decât apa îmbuteliată”, a afirmat Mason.

Studiul a fost realizat pe o perioadă de trei luni prin intermediul unei tehnici dezvoltată de Facultatea de Chimie de la Universitatea East Anglia (UEA) din Marea Britanie, care permite identificarea microparticulelor de plastic cu ajutorul unui colorant luminiscent.

„Am fost solicitaţi să controlăm în mod independent rezultatele şi metodologia pentru a da asigurări că studiul este solid şi credibil”, a declarat Andrew Mayes, cercetător în cadrul Facultăţii de Chimie a UEA. Potrivit acestuia, „rezultatele sunt coerente”.

Jacqueline Savitz, responsabilă pentru America de Nord a ONG-ului Oceana care luptă contra poluării oceanelor, a estimat că acest studiu oferă încă un motiv pentru a limita producţia de sticle de plastic.

„Este mai urgent ca oricând să facem din sticlele de plastic un lucru care aparţine trecutului”, a declarat Savitz, care nu a fost implicată în studiu.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că va analiza riscurile potenţiale ale microparticulelor de plastic din apa potabilă după ce studiile au demonstrat prezenţa acestora în apa îmbuteliată, comercializată sub mărci cunoscute, informează Reuters.

Bruce Gordon, coordonator al activităţilor OMS privind accesul la apă şi canalizare a declarat pentru BBC News că întrebarea de bază este dacă microparticulele de plastic băute sau ingerate prin alimente pot afecta sănătatea.

„Când ne gândim la compoziţia plasticului, dacă ar putea exista toxine în el, în ce măsură ar putea să poarte elemente constitutive dăunătoare, ce ar putea să facă de fapt particulele în organism – nu există nicio cercetare care să ne spună. „În mod obişnuit avem o limită „de siguranţă”, însă pentru a avea o limită de siguranţă aceasta trebuie definită, trebuie să înţelegem dacă aceste lucruri sunt periculoase şi dacă sunt prezente în apă în concentraţii periculoase”, a explicat Gordon.

O purtătoare de cuvânt a Agenţiei pentru Stadardele Alimentare (Food Standard Agency) din Marea Britanie, citatată de Reuters a declarat: „Pe baza informaţiilor actuale, inclusiv a evaluării siguranţei expunerii la microparticule de plastice din alimente, efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, este puţin probabil ca nivelurile de microparticule de plastic prezente în apa îmbuteliată raportate în acest studiu să dăuneze consumatorilor”.

„Microparticulele de plastic sunt prezente în mediul înconjurător, atât pe uscat cât şi în apă, prin urmare există o probabilitate a prezenţei lor în alimente, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că această prezenţă este dăunătoare. Vom evalua orice informaţie care apare cu privire la microparticulele de plastic din produsele alimentare şi băuturi”, a adăugat aceasta.

Foto: pixabay.com
[the_ad id=”14304″]