Ana Blandiana, poetă, prozatoare şi publicistă, s-a impus printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii

Ana Blandiana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman), poetă, prozatoare şi publicistă, s-a născut la 25 martie 1942, la Timişoara. Şi-a făcut studiile liceale la Oradea (1955-1959), apoi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), informeazã AGERPRES.

După absolvirea facultăţii a lucrat în redacţia revistelor „Viaţa studenţească” şi „Amfiteatru” (1968-1974), ca bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977) şi ca redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Între 1973-1974 a beneficiat de o bursă de studii în cadrul Programului Scriitoricesc Internaţional al Universităţii din Yowa City (SUA).

Ana Blandiana a debutat ca poetă în 1954, în revista „Cravata roşie”, apoi în „Tribuna” (1959), după care, între 1960-1963 a avut interdicţie de publicare, după cum indică „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). Reintră în publicistică, începând din 1964, la „Contemporanul” (unde deţine ani de zile rubrici permanente), apoi la „România literară”, unde a deţinut ani la rând rubrica „Atlas”, se arată în „Dicţionarul scriitorilor români” (coordonatori M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu; Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). Editorial a debutat cu placheta „Persoana întîia plural” (1964).

„Natură eminamente romantică, de tip contemplativ şi interiorizat, formată îndeosebi prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga şi Novalis, a muzicii clasice şi a picturii, Ana Blandiana tinde, în poezie, la lirismul esenţial, pe care îl şi realizează adesea. În versurile ei – libere şi albe, cele mai multe -, figurile de stil nu sunt numeroase, însă poeta creează metafore totale prin aceea că însăşi gândirea îi este metaforică”, scrie criticul literar Lucian Raicu în „Dicţionarul general al literaturii române”.

Ana Blandiana s-a impus printre poeţii cei mai reprezentativi ai epocii. Dintre volumele publicate în continuare amintim: „Călcâiul vulnerabil” (1966), „A treia taină” (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), „Cincizeci de poeme” (1970), „Octombrie, Noiembrie, Decembrie” (1972), „Poezii” (1974), „Somnul din somn” (1977), „Ochiul de greier” (1981), „Ora de nisip” (1983), „Stea de pradă” (1985) ş.a.

A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele „Calitatea de martor” (1970), „Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie” (1976), „Cea mai frumoasă dintre lumile posibile” (1978), „Coridoare de oglinzi” (1984), „Autoportret cu palimpsest” (1986). A mai publicat, în colaborare cu soţul său, Romulus Rusan, cărţi de interviuri cu personalităţi ale culturii româneşti: „Convorbiri subiective” (1972), „O discuţie la Masa Tăcerii” (1977). A abordat şi proza fantastică („Cele patru anotimpuri”, 1977), precum şi nuvela parabolică („Proiecte de trecut”, 1982). A scris şi versuri pentru copii, adunate în volumele „Întâmplări din grădina mea” (1980), „Alte întâmplări din grădina mea” (1983) şi „Întâmplări de pe strada mea” (1988).

„Un ciclu de poeme din revista „Amfiteatru” (1985) declanşează conflictul cu oficialitatea, acutizat în 1988 prin versurile din volumul „Întâmplări de pe strada mea”, care-i aduc poetei interdicţia de a publica” („Dicţionarul scriitorilor români”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). În 1989 i-a apărut culegerea antologică de „Poezii”, cu o prefaţă de Eugen Simion.

În 1990 a fost aleasă preşedintă a PEN-Clubului român. A fost preşedintă şi vicepreşedintă a Alianţei Civice (1991-1996), iar în 1995 a devenit preşedintă a Fundaţiei Academia Civică, în cadrul căreia a iniţiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului, se aminteşte în „Dicţionarul general al literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, indică site-ul https://www.memorialsighet.ro/.

Lansarea volumului ‘Patria mea A4. Poeme noi’ de Ana Blandiana, in cadrul Targului International GAUDEAMUS Carte de invatatura, editia a XVII-a, desfasurat la Pavilionul Central Romexpo.

Foto: (c)  ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO

Dintre scrierile sale apărute după 1989 amintim: „Arhitectura valurilor” (1990), „Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic” (1991), „100 de poeme” (1991), „Sertarul cu aplauze” (1992), „Imitaţie de coşmar” (1995), „În dimineaţa de după moarte” (1996), „Balanţa cu un singur talger” (1997), „Cartea albă a lui Arpagic” (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii), „La cules de îngeri” (1998), „Geniul de a fi” (1998), „Soarele de apoi” (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), „Ghicitul în mulţimi” (2000), „Cine sunt eu? (Un sfert de secol de întrebări)” (2001), „Refluxul sensurilor” (2004), „Întoarcerea lui Arpagic” (2008), „Patria mea A4” (2010), „Pleoape de apă” (2010), „Fals tratat de manipulare” (2013), „Orologiul fără ore” (2016), „Variaţiuni pe o temă dată” (2018), „Integrala poemelor” (2019), „Soră lume” (2020). În 2017 a fost lansat, în Israel, volumul de poezie „Speranţă sub un soare gri”, publicat în traducerea prof. Moshe Itzhaki.

De-a lungul anilor, Ana Blandiana a întreprins mai multe călătorii de documentare şi studiu în diverse ţări europene şi a participat la congrese şi festivaluri de poezie, în calitate de invitată a unor universităţi, academii, organizaţii culturale. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Marea Britanie, S.U.A., Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, a participat la nenumărate conferinţe, lecturi publice, interviuri, intervenţii la colocvii, simpozioane şi mese rotunde în principalele ţări europene.

Este membră a PEN România, membră a Academiei de Poezie ”Stéphane Mallarmé”, a Academiei Europene de Poezie, a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Din anul 2016 este membru corespondent al Academiei Române, conform site-ului https://acad.ro.

I-au fost decernate decoraţia regală „Nihil Sine Deo” (2012), Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler (2009), distincţia „Femei curajoase din întreaga lume” (Departamentul de Stat al SUA, 2014). Este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest, Timişoara (2015), Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai (Cluj, 2016), Doctor Honoris Causa al Universităţii „Dunărea de Jos” (Galaţi, 2016).

La 15 mai 2018, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă, pentru „îndelungata şi constanta activitate de păstrare şi promovare a valorilor identitare româneşti şi a memoriei istorice a poporului român, precum şi pentru întreaga activitate literară şi artistică pusă în slujba culturii naţionale”.

Printre premiile care i-au fost decernate de-a lungul timpului se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul pentru poezie la Academiei Române (1970), Premiul internaţional „Gottfried von Herder” (Viena, 1982), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1982), Premiul Naţional de Poezie ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia (1997), Premiul de Literatură pentru Copii (1998), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (2000), Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor (2001), Premiul internaţional Vilenica (2002), Premiul internaţional Camaiore (2005), Premiul Revistei Observator Cultural pentru Memorialistică (2014), Premiul „Opera Omnia” acordat de Revista „Convorbiri Literare” (Iaşi, 2014), Premiul „Poetul European al Libertăţii” (Gdansk, 2016, pentru volumul de poezii „Patria mea A4”), Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun” în cadrul Galei Premiilor revistei ”Observator cultural”, ediţia a XI-a (2017).

Este laureata celei de-a treia ediţii a Premiului Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga”, Opera Omnia, decernat la 9 mai 2019. În acelaşi an, cu ocazia Zilei mondiale a poeziei, a fost anunţat faptul că poeta Blandiana a fost desemnată laureata celui mai important premiu acordat la festivalul ”Serile de Poezie de la Struga”, ediţia a 58-a, din august 2019. La 10 octombrie 2019, a obţinut Marele premiu la cea de-a XXXI-a ediţie a Concursului naţional de creaţie literară „Vasile Voiculescu”, organizat în localitatea Pârscov, locul de naştere al poetului. A primit Premiul naţional pentru excelenţă în poezie la Gala Premiilor Contemporanul 2019.

La 21 decembrie 2019, cinci instituţii şi asociaţii, printre care şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet au fost decorate, de preşedintele Klaus Iohannis, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Decoraţia a fost primită de Ana Blandiana, preşedintele fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet.

I-au mai fost decernate Premiul „Speranţa” al Societăţii Timişoara pe anul 1999 şi Premiul „30 de ani de Libertate” la Gala Premiilor Radio România Cultural (2019). Este cetăţean de onoare al municipiilor Sighet, Botoşani, Timişoara, Oradea, Iaşi.

Ana Blandiana a fost căsătorită cu scriitorul Romulus Rusan (1935-2016). La 9 iunie 2021, poetei Ana Blandiana i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Maramureş. Acelaşi titlu a fost atribuit post-mortem şi scriitorului Romulus Rusan. Integral pe www.agerpres.ro

SURSA: AGERPRES

Foto: icr.ro