Circa 3,5 miliarde de persoane nu au asigurată securitatea apei, cele mai vulnerabile fiind țările sărace, iar comunicarea și cooperarea între statele care utilizează aceleași cursuri de apă, precum și rolul unor instrumente ONU în facilitarea negocierilor sunt imperative, a afirmat Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la o dezbatere deschisă cu tema „Apa, Pacea și Securitatea”, având drept obiectiv schimbul de bune practici în prevenirea conflictelor generate de accesul la resursele de apă, se arată într-un comunicat de presă trimis AGERPRES.
Dezbaterea organizată de președinția senegaleză a Consiliului de Securitate al ONU a avut drept scop și încurajarea statelor să coopereze la nivel regional pentru soluționarea diferendelor, evidențierea rolului Consiliului de Securitate în prevenirea și gestionarea conflictelor legate de apă.
Diplomatul român a dat ca exemplu de bune practici în materie de cooperare pentru gestionarea în comun a unui curs important de apă Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării, promovată de către România și Austria, care contribuie la dezvoltarea cooperării țărilor din bazinul dunărean în domenii precum transportul fluvial, securitatea energetică, societatea informațională, protecția mediului, educația, cultura, cercetarea, turismul, dezvoltarea rurală și competitivitatea.
Jinga a reliefat, de asemenea, expertiza oferită de România, în parteneriat cu ONU și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa, pentru pregătirea unor specialiști din țări est-europene, regiunea extinsă a Mării Negre și Asia Centrală, în domeniile furnizării apei potabile, reciclării apelor uzate, dimensiunea economică a politicilor privind apa și cadrul legal pentru managementul apei.
„Absența securității apei într-o zonă a lumii poate afecta securitatea întregii planete, pentru că apa ignoră frontierele politice. Cooperarea bilaterală, medierea internațională, facilitarea, bunele oficii și dialogul promovate de ONU reprezintă, de aceea, cele mai eficiente metode de a preveni, gestiona și soluționa disputele legate de apă. Diplomația apei poate juca, de asemenea, un rol cheie, corelând negocierile pe teme de energie, infrastructură și agricultură, de problematica apei. Nu în ultimul rând, educația contribuie la pregătirea unei noi generații de lideri, sensibili la problematica protecției mediului și a resurselor de apă”, a declarat diplomatul român.
Jinga a mai remarcat și că lipsa capacității instituționale de a gestiona cursurile de apă folosite în comun de mai multe țări poate conduce la destabilizarea relațiilor internaționale, mai ales că în unele părți ale lumii, există o lungă istorie a neîncrederii privind utilizarea resurselor comune de apă, între cele mai cunoscute exemple fiind fluviul Nil sau râurile din Iordania.
„Cooperarea bilaterală, medierea internațională, facilitarea, bunele oficii și dialogul promovate de ONU reprezintă, de aceea, cele mai eficiente metode de a preveni, gestiona și soluționa disputele legate de apă. Diplomația apei poate juca, de asemenea, un rol cheie, corelând negocierile pe teme de energie, infrastructură și agricultură, de problematica apei. Nu în ultimul rând, educația contribuie la pregătirea unei noi generații de lideri, sensibili la problematica protecției mediului și a resurselor de apă”, a mai spus diplomatul român.
Foto: mpnewyork.mae.ro
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
