60 de ani de la semnarea Convenţiei pentru crearea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

La 14 decembrie 1960, 18 ţări europene, plus Canada şi SUA, au semnat Convenţia pentru crearea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit https://www.oecd.org, preluat de AGERPRES.

OCDE a fost creată pe structura Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), care fusese înfiinţată în 1948, cu rolul de a administra ajutorul american şi canadian în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucţia Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Organizaţia s-a înfiinţat oficial la 30 septembrie 1961, când Convenţia a intrat în vigoare, ţările fondatoare fiind: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Ţările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, SUA, Turcia. Acestora li s-au alăturat Italia (1962), Japonia (1964), Finlanda (1969), Australia (1971), Noua Zeelandă (1973), Mexic (1994), Cehia (1995), Polonia, Coreea de Sud (1996), Ungaria (1996), Slovacia (2000), Slovenia, Estonia, Chile (2010), Letonia (2016), Lituania (2018), Columbia (2020), potrivit https://www.oecd.org/.

În mai 2020, ţările membre ale OCDE şi-au dat acordul pentru aderarea statului Costa Rica la această organizaţie, care va deveni astfel cel de al 38-lea stat al acesteia. Costa Rica va fi cea de-a patra ţară din America Latină care face parte din OCDE, după Mexic, Chile şi Columbia. În prezent, statele membre OCDE deţin peste 70% din producţia şi comerţul mondial cu bunuri şi servicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD) este un important for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global, notează www.mae.ro.

Activitatea OCDE se bazează pe monitorizarea permanentă a evoluţiilor economice din statele membre, dar şi a celor din afara zonei OCDE, prin colectarea de date referitoare la o gamă extinsă de probleme, în baza cărora elaborează proiecţii economice pe termen scurt şi mediu şi de asemenea, recomandări către autorităţile naţionale. OECD acţionează în patru direcţii prioritare: (re)stabilirea încrederii în piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcţioneze; îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale; promovarea inovaţiei în economie şi valorificarea capitalului uman prin capacitarea forţei de muncă.

Foto (c) OECD/facebook

OCDE urmăreşte o consolidare permanentă a vocaţiei şi a expertizei sale globale prin cooperarea cu G8/G20, ONU, OMC şi organizaţiile regionale cu profil economic din Asia, America Latină şi Africa, precum şi vizibilitatea sa internaţională în postura de „club al bunelor practici”. De asemenea, Comisia Europeană are un statut care îl depăşeşte pe cel de simplu observator în cadrul OCDE.

Sediul central al organizaţiei este la Paris, iar centrele OCDE din Berlin, Mexic, Tokyo şi Washington sunt responsabile de distribuirea publicaţiilor, relaţiile cu media şi guvernele, parlamentele, mediul de afaceri şi societatea civilă.

Economistul mexican Angel Gurría este secretar general al OCDE, de la 1 iunie 2006.

Structura organizatorică a OCDE cuprinde Consiliul, Comitetele şi Secretariatul. Consiliul OCDE este organul general de decizie al organizaţiei. Acesta este format din ambasadorii ţărilor membre şi ai Comisiei Europene şi este prezidat de secretarul general al organizaţiei. Se întruneşte în mod regulat pentru a discuta obiectivele cheie ale organizaţiei, pentru a împărtăşi preocupările şi pentru a lua decizii prin consens. Consiliul OCDE se întruneşte, anual, sub formula unui Consiliul Ministerial, ce reuneşte şefi de guvern şi miniştrii ai economiei, comerţului şi afacerilor externe din ţările membre pentru a monitoriza şi pentru a stabili priorităţile activităţii organizaţiei, pentru a discuta contextul economic şi comercial global şi pentru a aprofunda chestiuni precum bugetul sau procesul de aderare, notează https://www.oecd.org/.

OCDE lucrează prin intermediul a peste 300 de comitete, experţi şi grupuri de lucru care acoperă aproape toate domeniile de elaborare a politicilor. Comitetele propun soluţii, evaluează succesele de date şi politici şi analizează acţiunile politice dintre ţările membre. Acoperă aceleaşi domenii problemă ca şi ministerele guvernamentale, cum ar fi educaţia, finanţele, comerţul, mediul, dezvoltarea şi legătura cu experţii la nivel de ţară. Participanţii din comitete provin din ţări membre şi partenere şi reprezintă organisme de stat, mediul academic, afaceri şi societatea civilă. Aproximativ 40.000 de persoane participă la aceste întâlniri în fiecare an. Unele discuţii pot evolua în negocieri în care toate ţările OCDE determină şi respectă reguli globale comune.

Secretariatul OCDE este organismul care sprijină activitatea OCDE. Este condus de secretarul general şi este format din direcţii şi divizii care lucrează cu factorii de decizie politică şi formatorii din fiecare ţară, oferind informaţii şi expertiză pentru a ajuta la ghidarea elaborării politicilor bazate pe dovezi în strânsă coordonare cu comitetele. Direcţiile raportează secretarului general. Cei 3.300 de angajaţi ai Secretariatului includ economişti, avocaţi, oameni de ştiinţă, analişti politici, sociologi, experţi digitali, statisticieni şi profesionişti în comunicare, arată site-ul oficial al organizaţiei.

Angel Gurria, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, participă la Reuniunea informală a miniştrilor de finanţe, eveniment organizat de Ministerul Finanţelor Publice, în contextul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, 6 aprilie 2019.

Foto: (c)  SILVIU MATEI  / AGERPRES FOTO

Procedurile de extindere ale OCDE sunt specifice, fiind diferite de cele ale altor organizaţii. După ce membrii agreează iniţierea unui nou „val de extindere”, Consiliul OCDE adoptă decizia oficială a lansării invitaţiilor de aderare şi a începerii negocierilor, în baza unui calendar de aderare. Deciziile Consiliului OCDE privind un anumit „val de extindere” pot fi luate în bloc sau etapizat, în funcţie de nivelul de pregătire al candidaţilor şi de susţinerea politică din cadrul organizaţiei: pentru unii candidaţi se decide lansarea invitaţiei de aderare, pentru alţii se decide continuarea evaluării stadiului de pregătire în scopul lansării ulterioare a invitaţiei, precizează www.mae.ro.

Criteriile de aderare la OCDE au fost stabilite în 2004 (cunoscute sub numele de criteriile Noboru) şi revizuite în iunie 2017, ca urmare a finalizării activităţii unui grup de reflecţie asupra viitorului organizaţiei, constituit prin decizie a Conferinţei Ministeriale OCDE din iunie 2016. Criteriile pentru dobândirea statutului de membru OECD se referă la: existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale; dimensiunea şi importanţa economică a statului candidat; principiul beneficiului reciproc pentru OCDE şi statul candidat; considerente globale referitoare la asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei.

În prezent, după adoptarea noului cadru de evaluare a candidaturilor şi în concordanţă cu deciziile Conferinţei Ministeriale OCDE din iunie 2017, Consiliul OCDE dezbate subiectul demarării unui nou exerciţiu de extindere a organizaţiei. Există în acest moment şase candidaturi discutate în Consiliu – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România, notează www.mae.ro.

În cei 60 de existenţă, OCDE constituie o autoritate recunoscută în plan internaţional în domeniul elaborării de analize, recomandări, date comparative şi statistici economice şi sociale.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exerciţiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017. Ministerul Afacerilor Externe are rol de coordonator al relaţiei României cu OCDE.

România are cea mai mare rată de participare la structurile OCDE pentru un stat ne-membru al organizaţiei, în calitate de asociat (12), participant (14) sau invitat (peste 30). Statul român a aderat, totodată, la 35 de instrumente juridice ale OCDE, inclusiv declaraţii sau recomandări, şi a iniţiat şi desfăşurat proiecte în parteneriat cu OCDE sau cu statele sale membre.

În 2005 a fost inaugurat, la Bucureşti, Centrul de Informare şi Documentare România – OCDE, iar la 1 septembrie 2016, prin Decizie a primului-ministru a fost creat Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor care gestionează programe de colaborare cu organizaţia (cca. 35, reprezentate la nivel de secretar de stat). Coordonat de un secretar de stat din Secretariatul General al Guvernului, activitatea Comitetului, îndreptată prioritar către pregătirea condiţiilor pentru acceptarea candidaturii României la OCDE, a fost apreciată favorabil de Secretariatul organizaţiei şi de statele membre OCDE.

Sursa: www.agerpres.ro
Foto: AGERPRES