Una dintre cele mai spectaculoase competiţii tehnologice ale secolului al XX-lea a reprezentat-o cursa spaţială dintre SUA şi fosta URSS, informeazã AGERPRES.
În contextul eforturilor constante depuse de către Guvernul României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, desfășurate încă de la debutul crizei ...
În 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial al planetei, Sputnik. Tot sovieticii au lansat, la 12 aprilie 1961, primul om în spaţiu, Iuri Gagarin, devansând cu câteva luni un proiect similar al Statelor Unite ale Americii. Astfel, pentru administraţia John F. Kennedy (1961-1963) obţinerea unui succes în această cursă a devenit o prioritate. Importante eforturi au fost canalizate pentru un program ce ar fi permis trimiterea unui echipaj uman pe Lună, Programul Apollo.
La 21 decembrie 1968, a fost lansată prima misiune spaţială umană spre Lună, Apollo-8, din orbită de aşteptare (două rezoluţii în jurul Pământului), cu o rachetă Saturn-5. Echipajul era compus din comandantul Frank Borman, pilotul modulului de comandă James Lovell Jr. şi pilotul modulului lunar William Anders. Aceştia au devenit primii oameni care au văzut planeta Pământ de pe orbita unui alt corp ceresc. A urmat un impuls de trecere pe traiectoria spre Lună, apoi a avut loc separarea de treapta S-IV B, potrivit însemnărilor din „Enciclopedia programelor spaţiale 1957-1977”, de general-maior ing. Dumitru Andreescu (Editura Militară, 1979).
La 24 decembrie motorul a fost acţionat ca retrorachetă. Nava s-a aflat pe orbita circumselenară la 112/312 km, iar apoi, după cinci ore, la 112 km. Modulul spaţial înscris pe orbita lunară a efectuat zece rezoluţii în jurul Lunii de-a lungul a 20 de ore, timp în care echipajul a realizat o emisiune televizată (împărţită în şase sesiuni) de Crăciun, în cadrul căreia membrii echipajului au recitat primele 10 versete din Geneză. Emisiunea a devenit cel mai vizionat program de televiziune din istorie, până la aceea dată. Prin misiunea Apollo-8 s-a obţinut o experienţă operaţională şi au fost testate sistemele modulului de comandă Apollo, inclusiv comunicaţiile. A fost studiat comportamentul uman şi a putut fi făcută evaluarea performanţei echipajului într-o astfel de misiune. Echipajul a fotografiat suprafaţa lunară, obţinându-se informaţii despre topografie şi repere, precum şi alte informaţii ştiinţifice necesare pentru aselenizările viitoare din cadrul programului Apollo. Au fost atinse toate obiectivele misiunii.
Apollo-8 s-a înscris, apoi, pe traiectoria de retur stabilită, iar la 27 decembrie echipajul a amerizat în Oceanul Pacific, la doar 5 km de locul prevăzut, fiind recuperat de navele de război ale Marinei SUA. Misiunea a durat şase zile şi trei ore.
Reuşita misiunii Apollo-8 a deschis calea realizării de către Apollo-11 a ţelului preşedintelui SUA John F. Kennedy de a trimite oameni pe Lună înainte de sfârşitul deceniului. Un an mai târziu, în 1969, erau trimişi pe Lună, în cadrul misiunii Apollo-11, Neil Armstrong şi Edwin „Buzz” Aldrin.
Programul Apollo a constat în misiuni pregătitoare şi de efectuare a expediţiilor selenare ale navelor pilotate Apollo, prevăzute cu trei locuri pentru echipajul uman şi compuse din trei module: de comandă, lunar şi de serviciu. Iniţial au fost prevăzute 20 de misiuni, dintre care 12 cu echipaj uman: trei misiuni de orbitare a Pământului (Apollo 7, 9 şi Apollo-Soyuz), două misiuni de orbitare a Lunii (Apollo 8 şi 10), misiunea Apollo 13, şi şase misiuni de aselenizare (Apollo 11, 12, 14, 15, 16 şi 17). Câte doi astronauţi din fiecare aceste şase misiuni de aselenizare au coborât pe Lună (Neil Armstrong, Edwin Aldrin, Charles Conrad, Alan Bean, Alan Shepard, Edgar Mitchell, David Scott, James Irwin, John Young, Charles Duke, Gene Cernan şi Harrison Schmitt), fiind singurii oameni care au pus piciorul pe un alt corp al sistemului solar. Finanţarea totală pentru Programul Apollo a fost de aproximativ 20.443.600.000 $, potrivit nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft.
După eşuarea misiunii Apollo-13 şi ivirea necesităţii unei disponibilităţi de rachete pentru alte programe (Skylab şi explorarea planetelor îndepărtate) s-a hotărât încheierea operaţiunilor odată cu misiunea Apollo-17.
Modulul de comandă Apollo-8 este expus la Muzeul de Ştiinţă şi Industrie din Chicago, Illinois.
Foto: NASA – National Aeronautics and Space Administration / Facebook
[the_ad id=”14304″]
Din redacție, îți recomandăm să citești și aceste articole:
Este sitio Web utiliza cookies propias y de terceros para mejorar su experiencia de navegación, realizar tareas de análisis y ofrecer un mejor servicio. Al pulsar el botón: Acepto las cookies nos da su consentimiento a nuestra política de cookies. Lee nuestra Política de Cookies.
Funcional
Mereu activ
El almacenamiento o acceso técnico es estrictamente necesario con el fin legítimo de posibilitar la utilización de un determinado servicio expresamente solicitado por el abonado o usuario, o con la única finalidad de efectuar la transmisión de una comunicación a través de una red de comunicaciones electrónicas.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Estadísticas
El almacenamiento, la organización y el acceso que se utilizan sirven a fines exclusivamente estadísticos.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
El almacenamiento técnico o el acceso son necesarios para crear perfiles de usuario para enviar publicidad o rastrear al usuario en un sitio web o en varios sitios web con fines de marketing similares.
