16 noiembrie – Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România este sărbătorită în fiecare an, la 16 noiembrie, informează AGERPRES.

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (desfășurată între 17 octombrie și 21 noiembrie 1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor prezentei legi, postate pe site-ul www.cdep.ro, la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial (2010), s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Zi a Patrimoniului Mondial. Prin declararea la nivel național a Zilei Patrimoniului Mondial, se promovează elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaștere a acestora, precum și locul pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaționale. De asemenea, se evidențiază necesitatea protejării și conservării acestora, oferindu-se, în același timp, și un plus de imagine la nivel internațional.

România are înscrise, pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, șase obiective culturale, respectiv biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), Mănăstirea Hurezi (1993), sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), centrul istoric Sighișoara (1999), ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș (1999) și situl natural Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991). În iulie 2017, mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse, la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației. Astfel, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” („Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”). Pădurile vizate din România sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO. De asemenea, România are și două elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Călușul și Doina), potrivit site-ului cnr-unesco.ro.

Cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România sunt organizate activități culturale, sociale și artistice și sunt difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea și protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.

Foto: AGERPRES